Potrivit unei estimări preliminare publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în cele 20 de ţări din zona euro a încetinit la 8,5% în februarie, de la 8,6% luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este sub estimările analiştilor, care mizau pe un nivel de 8,2%.
Este a patra lună consecutivă în care s-a înregistrat o încetinire a preţurilor în zona euro, după ce în octombrie se înregistrase un avans record, de 10,6%.
Încetinirea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile la energie au înregistrat o creştere de 13,7% în februarie, semnificativ mai mică decât cea de 18,9% înregistrat luna precedentă, în timp ce inflaţia preţurilor la alimente a urcat la 15% în februarie, de la 14,1% luna precedentă.
De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească în februarie până la 5,6%, de la 5,3% luna precedentă. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, în frunte fiind Letonia (20,1%), Estonia (17,8%) şi Lituania (17,2%). La polul opus, cea mai redusă creştere a preţurilor se înregistrează în Luxemburg (4,8%).
În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 6,3% în 2023 şi la 3,4% în 2024.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
