Uneori, știința descoperă asocieri care par surprinzătoare la prima vedere, dar care devin logice pe măsură ce le analizezi: de exemplu, legătura dintre un IQ mai scăzut și dificultatea de a înțelege o conversație într-un mediu zgomotos.
Studii anterioare au arătat că persoanele neurodiverse pot avea mai multe dificultăți în a distinge vorbirea într-o încăpere aglomerată, iar o echipă de cercetători de la Universitatea din Washington a dorit să obțină mai multe date pe această temă, scrie ScienceAlert.
Cercetătorii au recrutat 12 participanți cu autism și 10 cu sindrom alcoolic fetal, ambele afecțiuni fiind asociate cu dificultăți de percepere a vorbirii în medii zgomotoase și implicând persoane cu o gamă largă de niveluri de IQ. Grupul de control a inclus 27 de persoane neurotipice, potrivite ca vârstă și sex cu ceilalți participanți.
După ce voluntarii au fost testați într-un experiment în care trebuiau să distingă detaliile unei conversații generate de computer, în timp ce mai multe alte voci vorbeau simultan, cercetătorii au constatat că persoanele cu un IQ mai scăzut aveau tendința să se descurce mai greu la această sarcină.
Un proces complex de procesare auditivă
„Relația dintre abilitatea cognitivă și performanța percepției vorbirii a depășit granițele diagnostice,” afirmă Bonnie Lau, neurocercetător în domeniul auzului la Universitatea din Washington. „Acest rezultat a fost consistent în toate cele trei grupuri.”
Este important de menționat că toți participanții aveau auz normal. Asta sugerează că dificultatea de a înțelege vorbirea într-un mediu zgomotos ar putea fi legată mai degrabă de anumite procese cognitive, nu de o problemă a urechilor.
Și asta întrucât pentru a distinge ce spune cineva într-un mediu plin de zgomot, creierul trebuie să separe fluxurile audio, să determine care sunt relevante și să izoleze vocea principală. Este un proces complex de procesare auditivă.
Pentru a menține o conversație, trebuie să fii atent și să interpretezi o varietate de semnale auditive și vizuale (precum expresii faciale sau gesturi), reacționând corespunzător.
Asocieri surprinzătoare
„Toți acești factori cresc încărcătura cognitivă a comunicării într-un mediu zgomotos,” explică Lau.
Cercetătorii recunosc că studiul lor are un eșantion relativ mic, dar sugerează că rezultatele ar putea fi utile pentru a îmbunătăți experiența persoanelor care se confruntă cu aceste dificultăți, dincolo de un simplu test auditiv. De exemplu, mutând un elev mai aproape de catedră într-o sală de clasă.
Studii anterioare au identificat metode de a combate această problemă specifică de percepție auditivă și au legat-o chiar de demență. Însă principala concluzie a studiului recent este că problemele de auz nu au întotdeauna aceleași cauze de bază.
Cercetarea a fost publicată în revista PLOS One.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Cântecul balenelor este foarte asemănător cu vorbirea umană, spun cercetătorii
Bebelușii expuși la două limbi în uter aud vorbirea diferit după naștere
O Inteligență Artificială făcută din celule cerebrale umane a recunoscut vorbirea
O nouă nanotehnologie ajută la vindecare prin ”vorbirea” cu rănile
Articolul IQ-ul ne poate influența capacitatea de a înțelege vorbirea, arată un nou studiu apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
