„Ședința aia a fost o pierdere totală de timp! Și îți vine să crezi ce a spus despre măriri?” De la șoapte pe hol la mesaje pline de emoji și conversații private cu limbaj colorat, bârfa despre șefi îmbracă multe forme. Deși este considerată, în general, un comportament toxic la locul de muncă, o nouă cercetare arată că fenomenul este mai nuanțat și, uneori, chiar benefic. Ce se întâmplă când îți bârfești șeful?
Studiul a fost publicat în Journal of Business Ethics.
„Chiar și atunci când știm că nu ar trebui, cu toții bârfim din când în când despre șefii noștri. Ne spunem adesea: ‘Nu ar trebui să fac asta’, dar în același timp ne face să ne simțim bine. Această cercetare explică de ce bârfa ne provoacă emoții amestecate și cum ne influențează restul zilei de muncă”, a spus Rebecca Greenbaum, profesoară de managementul resurselor umane la Rutgers School of Management and Labor Relations (SUA) și coautoare a studiului.
Greenbaum, alături de Julena Bonner (Utah State University), Marcus Butts (Southern Methodist University) și Gary Thurgood (Utah State University; toate aceste instituții fiind din SUA), a chestionat 202 angajați din birouri, din diverse industrii. Timp de 10 zile, participanții au răspuns de două ori pe zi la întrebări despre dacă și-au bârfit șeful și cum s-au simțit și comportat ulterior. Studiul a fost repetat cu alți 111 angajați, iar de această dată au fost consultați și colegii lor, pentru a observa eventuale schimbări de comportament. Rezultatele au fost similare.
Ce se întâmplă când îți bârfești șeful? Aspectele negative și cele pozitive
Ce se întâmplă când îți bârfești șeful? Cercetarea arată că, după ce își bârfesc șeful, angajații tind să îl evite, din vinovăție, rușine sau teamă de a fi confruntați. Acest efect negativ poate afecta productivitatea.
Există însă și o latură pozitivă: după astfel de episoade, angajații au raportat un sentiment mai puternic de apartenență la grup și au fost mai dispuși să colaboreze cu colegii în aceeași zi. Practic, vorbitul pe la spate despre șef a funcționat ca o activitate de „consolidare a legăturilor”, scrie Phys.org.
„Studiul ne ajută să înțelegem cum bârfa ne influențează emoțiile și comportamentele relaționale la muncă. Dacă ne vorbim de rău șeful, vinovăția și rușinea ne pot face să evităm colaborarea cu el la un proiect urgent. Dar aceeași bârfă ne poate face să ne simțim mai apropiați de colegi, sporind cooperarea în alte sarcini importante”, a explicat Julena Bonner, profesoară asociată de management la Utah State University.
Oamenii de știință nu încurajează această activitate
Efectul este și mai puternic atunci când șeful este abuziv emoțional sau verbal. În astfel de cazuri, acesta devine un „dușman comun”, ceea ce intensifică solidaritatea dintre angajați și dorința lor de a se sprijini reciproc.
Totuși, cercetătorii subliniază că nu încurajează bârfa. „Nu sugerăm că bârfa este singura sau cea mai bună metodă prin care angajații pot crea legături între ei și nici nu vă recomandăm să bârfiți șefii abuzivi pentru a obține sprijin social. Ideea principală este că bârfa și emoțiile noastre sunt legate de nevoia de supraviețuire socială. Uneori ne protejăm de propriile comportamente greșite evitând persoanele pe care le-am fi putut răni. Alteori bârfim pentru că avem nevoie să ne simțim mai apropiați de cei care ne înțeleg experiențele”, a precizat Greenbaum.
Vă recomandăm să citiți și:
De ce oamenii sunt mai dispuși să ajute atunci când se află în medii sărace?
Măștile cu LED pentru îngrijirea pielii funcționează sau nu?
De ce apare durerea de spate după mișcări banale și cum poate fi prevenită
Încălzirea corectă înainte de sport. De ce este important tipul de stretching?
Articolul Îți bârfești șeful? Cercetătorii spun că acest obicei ar avea și părți bune apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
