- O femeie din Franța dorește să se căsătorească cu iubitul său care a murit.
- Este vorba despre iubita militarului francez ucis săptămâna trecută în Mali în timpul unei operațiuni a forțelor armate.
- Pentru a se căsători, femeia are nevoie de acordul președintelui Emmanuel Macron.
O femeie din Franța dorește să se căsătorească cu iubitul său care a murit. Este vorba despre iubita militarului francez ucis săptămâna trecută în Mali în timpul unei operațiuni a forțelor armate. Pentru a se căsători, femeia are nevoie de acordul președintelui Emmanuel Macron, anunță BFMTV.
Iubita militarului ucis în Mali ii cere lui Emmanuel Macron permisiunea unui „mariaj postum”.
Ea a explicat că prin această solicitare vrea „să-i onoreze amintirea și să-i poarte numele” și „să aibă același nume cu fiul său”.
Sergentul Maxime Blasco, în vârstă de 34 de ani, a fost ucis săptămâna trecută, în Mali, în timpul unei operațiuni militare. El a lăsat în urmă un copil de opt ani.
Înmormântarea cu onoruri militare are loc miercuri la Paris. Înainte de ceremonie, femeia i-a cerut președintelui să-i aprobe cererea, anunță BFMTV.
În Franța, căsătoria postum este permisă, însă doar președintele Republicii poate să o autorizeze, prin decret. Este o procedură excepțională care servește la recunoașterea uniunii cu persoana decedată.
The post Iubita militarului francez ucis în Mali vrea să se căsătorească post-mortem. Ea îi cere acordul lui Emmanuel Macron appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
