- Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a participat la reuniunea miniștrilor Apărării NATO, care a avut loc la Bruxelles, pe 16 și 17 februarie.
- Vasile Dîncu este profesor universitar și conducător de doctorat, însă, cu toate acestea, ministrul întâmpină probleme atunci când folosește limba engleză.
- Nicolae Ciucă și Costel Alexe au arătat, în alte contexte, că vorbesc la fel de prost limba engleză.
Și ne mai mirăm de ce România nu este chemată la discuțiile legate de problema cu Ucraina. Nici prim-ministrul Ciucă, nici ministrul Apărării, Vasile Dîncu, nu sunt prieteni cu limba engleză.
Coordonatorul de doctorat Vasile Dîncu, are în CV trecute, la limbi străine, limba franceza și limba engleză. Dar asta nu s-a simțit la întâlnirea miniștrilor Apărării din NATO. Dîncu ne-a amintit și de ceilalți oameni de stat certați cu limbile străine – Ciucă, dar și campionul Costel Alexe. Minutul de răbdare, acum!
„Vom fi mai eficienți în termeni de achiziții, costuri și stocuri cu scopul de a atinge un nivel mai înalt de operabilitate. Suntem nerăbdători să lucrăm alături de alți membri ai inițiativei pentru un rezultat în beneficiul tuturor. Vă mulțumesc!”, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, în cadrul reuniunii NATO a miniștrilor Apărării.
Nici premierul Nicolae Ciucă sau președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, nu vorbesc prea bine limba engleză.
The post Limba engleză îi încurcă pe politicienii români. Cum se descurcă aceștia la întâlnirile oficiale appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
