- Peste 3 mil. de tone de microplastic ajung în mediul natural în fiecare an.
- Microplasticul provine şi de la anvelope, textile, detergenţi, produse cosmetice.
- Microplasticele primare ajung în mediul înconjurător prin apele reziduale.
- În timpul unui duş, aproximativ 100.000 de particule intră în apa uzată.
- Microplasticul a fost detectat în peşte, midii, apă de băut, lapte, miere şi sare.
- Studiu: Dunărea „cară“ aproape 100 de tone de plastic în fiecare an.
- Studiile au detectat bucăți de plastic în plămâni, ficat, rinichi și creier.
Life in plastic is not fantastic, indiferent de ce zice piesa! Microplasticul a ajuns în apa pe care o bei și aerul pe care-l respiri. Peste 3 milioane de tone de microplastic ajung în mediul natural în fiecare an. Microplasticul a fost detectat în peşte, midii, apă de băut, lapte, miere şi sare.
Textile sintetice 35%
Anvelope 28%
Praf din orașe 24%
Marcaje rutiere 7%
Vopseluri pentru nave maritime 3,7%
Produse de îngrijire personală 2%
Oamenii de știință avertizează că microplsticul nu provine doar de la lucruile care au o etichetă pe care scrie „plastic”. Cea mai mare parte din microplastic provine din textile sintetice, anvelope și praful din orașe, dar și de la marcaje rutiere, vopsea pentru nave maritime și produse de îngrijire personală. Microplasticele primare ajung în mediul înconjurător prin apa menajeră. În timpul unui duş, aproximativ 100.000 de particule intră în apa uzată.
Iar după ce speli hainele în timpul unui ciclu al maşinii de spălat, aproximativ 1.900 de particule ajung în scurgere. În România, Dunărea „cară” aproape 100 de tone de plastic în fiecare an. Oamenii de știință avertizează că microplasticele se acumulează în plămâni, ficat, rinichi, măduva osoasă, articulații și mai ales în creier. Microplasticele prezente în băutură și mâncare afectează mucoasa intestinală, iar asta duce la cancer.
Peste 1,3 miliarde de ambalaje au fost colectate prin Sistemul de Garanţie – Returnare (SGR), până în prezent, însă mă simt obligat să admit că sistemul are încă disfuncţionalităţi, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet. Demnitarul a subliniat că una dintre cele mai mari disfuncţionalităţi a SGR se referă la refuzul comercianţilor din mediul rural de a prelua ambalajele de la client, deşi au perceput garanţia de 50 de bani.
„Dincolo de toate aceste veşti bune, mă simt obligat să admit că sistemul încă are anumite disfuncţionalităţi pe care suntem obligaţi să le remediem. Din acest motiv, alături de colegii de la Garda Naţională de Mediu şi de colegii de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, am avut un control tematic în luna iulie până în luna august, în care foarte mulţi operatori economici au fost verificaţi. Nu în ultimul rând, controlul a fost extins şi la compania RetuRO, care de altfel a fost şi amendată. E o amendă simbolică, însă încercăm să transmitem acest mesaj, respectiv cel legat de toată rigoarea, de toate obligaţiile pe care fiecare dintre noi le avem, indiferent dacă suntem cetăţeni, dacă suntem un comerciant mai mare sau mai mic, dacă suntem producători sau dacă suntem reprezentanţi ai companiei RetuRO, unde statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, are 20% din acţiuni”, a precizat oficialul.
The post Microplasticele sunt un pericol invizibil. Cum poluarea afectează sănătatea appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Acest material este publicat de alephnews.ro distribuit prin mecanismul RSS. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Nemoiu Lucian
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.



