„Deşi am susţinut şi susţin în continuare punctual obligaţia de plată a diferenţelor salariale, o anumită parte a fost plătită, alta a fost prorogată. (…) Susţin ca salarizarea profesorilor debutanţi să se facă la nivelul salariului mediu pe economie, apoi salariul să crească în funcţie de avansul în cariera didactică şi de calităţile demonstrate ale fiecărui cadru didactic, dar trebuie să începem de la un nivel motivant”, a afirmat, miercuri, Cîmpeanu, după ce a participat la evenimentul „Starea Naţiunii: Nivelul literaţiei digitale în România”.
El a atras atenţia că, în lipsa unor profesori pregătiţi, cadrul legal, curriculumul, evaluările standardizate şi infrastructura sunt în zadar.
„Profesori pregătiţi vom putea avea doar în momentul în care vom reuşi să le dăm prestigiul profesiei de dascăl, în care vom reuşi să le redăm statutul social corelat cu importanţa despre care spunem cu toţii întotdeauna că o acordăm educaţiei la nivel declarativ”, a susţinut Cîmpeanu.
Ministrul a mai menţionat că planurile-cadru vor fi schimbate radical din septembrie 2023.
„Această schimbare va fi făcută de experţi în ştiinţele educaţiei şi de experţi pe fiecare dintre aceste discipline. Nu voi dori să mă pronunţ, să intru în interiorul vreunei discipline pentru care ministrul nu are competenţe”, a subliniat el.
Sorin Cîmpeanu a adăugat că în proiectul noii legi a educaţiei este prevăzută şi creşterea ponderii curriculumului la decizia şcolii.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
