Un proiect de lege cu conținut legionar pur, paradoxal inițiat de președintele comunităților evreiești Silviu Vexler (foto) deputat în Parlamentul României (cu mandat de parlamentar fără votul românilor), proiectul de lege este adoptat de senat și trimis la Camera Deputațiilor. Acest proiect de lege transformă în infracțiune, exercitarea de către Asociațiile religioase, Organizațiile religioase și Grupările Religioase a calității de pastor sau orice altă funcție clericală. Problema cu privire la proiectul legislativ adoptat de Senat, care modifică Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor este foarte gravă. Sunt vizate la radere și exterminare structuri religioase precum Biserica Evanghelică Reformată, Biserica protestantă Evanghelică
Ne exprimăm însă îngrijorarea profundă cu privire la anumite dispoziții din proiectul de lege care, dacă vor fi adoptate în forma actuală, pot avea efecte restrictive și chiar discriminatorii asupra grupărilor religioase care nu dețin statutul de „cult recunoscut”.
1. Art. 23 alin. (4) – Risc de incriminare a slujirii religioase legitime
Noua formulare prevede sancționarea penală a „exercitării fără drept” a atribuțiilor de preot, pastor etc., fără a defini clar ce înseamnă „fără drept” în cazul asociațiilor religioase.
Aceasta poate conduce la abuzuri împotriva liderilor religioși legitimi ai comunităților înregistrate, dar nerecunoscute ca „culte” în sensul strict al legii.
2. Art. 29 alin. (1¹) – Drept exclusiv asupra cinstirii simbolurilor religioase
Această prevedere acordă cultelor recunoscute un drept exclusiv asupra cinstirii persoanelor canonizate sau considerate simboluri identitare.
Aceasta limitează libertatea religioasă a grupărilor care împărtășesc valori spirituale comune sau au proprii martiri ai credinței și care doresc să-și exprime liber această venerație în conformitate cu convingerile proprii.
3. Art. 44 alin. (3) – Îngrădirea colaborării interconfesionale
Interzicerea „exercitării fără drept” a activităților religioase în cadrul altor structuri religioase poate afecta dialogul ecumenic, parteneriatele pastorale și libertatea de asociere între comunități creștine.
Solicitări publice sau ce este de făcut:
Având în vedere cele expuse, se impune din punctul nostru de vedere, respingerea proiectului de către Camera Deputațiilor pe următoarele rațiuni concrete:
-
Nu este definit clar termenul „fără drept”, pentru a nu criminaliza activitatea religioasă legitimă a asociațiilor recunoscute legal.
-
se crează un amestec nejustificat al statului în valori universale- art. 29 alin. (1¹), Se crează un monopol asupra expresiilor religioase care au caracter universal sau istoric comun.
-
A fost creată îngrădirea exercitării libere a activității religioase în cadrul colaborărilor interconfesionale și libertatea garantată de art. 9 CEDO și art. 29 din Constituția României.
În numele redacției noastre, facem apel la Camera Deputațiilor și Președintele României, să respingă modificările aduse legii 489/2006 care vor afecta în mod disproporționat drepturile asociațiilor și grupurilor religioase, libertatea de conștiință și de exprimare religioasă necesitând a continua să fie protejată în spiritul democratic al Constituției României.
Dacă această lege va trece de Parlament și va fi promugată, România nu va mai fi un stat democratic ci un regim similar cu cel al Chinei în care drepturile religioase sunt doar simulate prin controlul Cultelor aprobate de stat.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
