stiinta

Motivele pentru care cercetătorii propun implantarea a sute de microcipuri în creierul uman

Cercetătorii de la Universitatea Brown din SUA au creat microcipuri minuscule, concepute pentru a fi implantate pe suprafața creierului sau chiar între țesuturile cerebrale, astfel încât să colecteze o multitudine fără precedent de date neuronale.

Cipurile au fost denumite „boabe neuronale”. Fiecare are dimensiunea unui bob de sare și este menit să se răspândească prin țesutul cerebral, acolo unde poate înregistra activitatea creierului, potrivit unui studiu publicat recent în jurnalul Nature Electronics.

„Fiecare bob conține suficiente microelectronice astfel încât atunci când este integrat în țesutul neuronal acesta poate asculta activitatea creierului, iar apoi o poate transmite în lumea exterioară”, a explicat Arto Nurmikko, inginer neuronal la Universitatea Brown și autor coordonator al studiului.

Cercetătorii au implantat „boabele neuronale” în rozătoare anesteziate

Deocamdată, echipa a implantat „boabele neuronale” în rozătoare, însă cercetătorii speră că în curând vor face asta pe subiecți umani. În timpul unuia dintre experimente, 48 de „boabe neuronale” au fost integrate în cortexul cerebral al unui șoarece în timp ce animalul era anesteziat, microcipurile fiind concentrate mai ales pe regiunile senzoriale și motorii ale creierului. Oamenii de știință au reușit să înregistreze activitatea corticală a animalului, iar în cele din urmă au descoperit că, de fapt, calitatea semnalului nu era la fel de bună ca cea de alte cipuri folosite în majoritatea tehnologiilor de interfață creier-computer.

Însă, dacă aceștia pot îmbunătăți calitatea sistemului, cercetătorii au precizat că speră ca tehnologia să ofere o cale de a studia regiuni mai mari ale creierului, precum rețelele complexe care controlează aspecte precum memoria și deciziile, potrivit Futurism.

O șansă incredibilă de a înțelege creierul uman

În cele din urmă, oamenii de știință speră ca studiul lor să deschidă calea pentru implantarea de „boabe neuronale” în subiecți umani. Nurmikko estimează că va fi nevoie de 770 de microcipuri pentru un creier. Mai mult, aceste cercetători evidențiază posibilitatea ca microcipurile să ajute la stimularea neuronilor cu pulsuri electrice, astfel tratând boli neurologice grave precum Parkinson, paralizie sau epilepsie.

Următorul pas pentru echipa de la Universitatea Brown este să testeze „boabele neuronale” în creierul rozătoarelor care sunt treze și capabile să se miște. După aceea, microcipurile vor fi testate pe maimuțe, iar apoi pe oameni, fapt ce este extrem de interesant, având în vedere că tehnologia oferă o șansă incredibilă de a înțelege creierul uman.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Noi cercetări dezvăluie o legătură uimitoare între creier și grăsimea viscerală

Creieri în miniatură cu ochi, creați cu succes în laborator. Ce încearcă să facă oamenii de știință

Creierul incredibil al sepiilor ascunde amintiri care nu par să dispară niciodată

Creierul uman reacționează emoțional la fețele observate în obiecte inanimate. „Suntem o specie atât de sofisticată”

Articolul Motivele pentru care cercetătorii propun implantarea a sute de microcipuri în creierul uman apare prima dată în Descopera.

Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.

Leontiuc Marius – senior editor




Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.

(Visited 11 times, 1 visits today)
Avatar
Marius Leontiuc
absolvent WEB DESIGN Academia Britanică de Comunicare Iasi - absolvent COMUNICARE IN AFACERI Academia Britanica de Afaceri si Comunicare -absolvent JURNALISM EDITORIAL - London School University - 2019 inscris la echivalare diploma la Universitatea Politehnica Timisoara - absolvent studii de Drept Universitatea Europeană Drăgan, cursuri in Drept la Universitatea de Vest Timisoara, absolvent studii de proiectare, pastor coordonator in Biserica Protestanta Evanghelica, Android Developer pe Google Play și plugin developer la Oxwall, creator de teme Wordpress și Oxwall, operator Wordpress, Drupal, Oxwall, Osclass, Moodle, tehnologii HTML și PHP
http://www.leontiucmarius.wordpress.com/cv

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *