- În luna octombrie 2022 au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 59.927 de imobile, cu 2.127 mai puţine faţă de luna septembrie.
- Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în octombrie 2022, în Bucureşti – 13.315, Ilfov – 3.687 şi Braşov – 3.126.
- Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute sunt Olt, Călăraşi şi Alba.
În luna octombrie 2022 au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 59.927 de imobile, cu 2.127 mai puţine faţă de luna septembrie. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute sunt Olt, Călăraşi şi Alba.
Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna octombrie este cu 926 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în octombrie 2022, în Bucureşti – 13.315, Ilfov – 3.687 şi Braşov – 3.126. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Olt – 136, Călăraşi – 269 şi Alba – 294.
Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în octombrie 2022, a fost de 22.267, cu 2.739 mai mic faţă de octombrie 2021. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti – 5.937, Timiş – 1.754 şi – Ilfov – 1.652. La polul opus se află judeţele Sălaj – 37, Covasna – 50 şi Gorj – 61.
Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a zecea lună a anului 2022 sunt Dolj – 1.053, Buzău – 866 şi Galaţi – 723.
The post Numărul imobilelor vândute în România scade appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
