Percepția umană este multisenzorială, cu zeci de simțuri care interacționează și modelează modul în care experimentăm gustul, mișcarea, echilibrul și lumea din jurul nostru.
Neurocercetătorii tratează tot mai mult percepția ca pe un sistem distribuit, în care multiple canale senzoriale negociază continuu o realitate unică și coerentă. Deoarece aceste canale interacționează, schimbarea unui singur input poate remodela discret ceea ce crezi că simți sau guști.
Cercetările recente sugerează că sistemul senzorial uman ar putea cuprinde între 22 și 33 de simțuri distincte, care colaborează neîncetat pentru a crea o imagine coerentă asupra lumii.
Atunci când petrecem ore în șir în fața ecranelor, tindem să ignorăm rețelele senzoriale care nu se opresc niciodată, scrie SciTechDaily.
Neuroștiința tratează astăzi percepția ca pe un sistem distribuit, unde multiple canale negociază realitatea în timp real. Iată câteva dintre simțurile mai puțin cunoscute, dar esențiale.
Zeci de simțuri care interacționează
Propriocepția este capacitatea de a știi unde se află membrele noastre fără a le pprivi Sistemul vestibular, situat în urechea internă, ne oferă echilibrul și ne informează despre orientarea corpului în spațiu.
Interocepția este senzația prin care percepem schimbările interne, cum ar fi bătăile inimii sau foamea. Simțul agenției proprietății reprezintă sentimentul că noi suntem cei care ne mișcăm brațele și că acestea ne aparțin (un simț care poate dispărea în cazul pacienților care au suferit un AVC).
Ceea ce numim „gust” este, de fapt, un amestec multisenzorial de gust, miros și atingere. Pe limbă avem receptori doar pentru sărat, dulce, acru, amar.
Între 22 și 33 de simțuri distincte
Atunci când simțim aroma de zmeură sau mango, nu limba este cea care „calculează” savoarea, ci nasul, prin moleculele care ajung la el din spatele gâtului în timp ce mestecăm. Mai mult, simțurile se influențează reciproc în moduri surprinzătoare.
Înțelegerea modului în care funcționează simțurile noastre are aplicații practice profunde. Proiectul Rethinking the Senses de la Universitatea din Londra a demonstrat, de exemplu, că modificarea sunetului propriilor pași poate face o persoană să se simtă mai „ușoară” sau mai „greă”.
De asemenea, iluziile cotidiene, cum ar fi iluzia dimensiune-greutate (unde obiectele mai mici par mai grele decât cele mari, chiar dacă au aceeași masă pe cântar), ne arată că, de fapt, creierul nu este un simplu receptor pasiv, ci un interpret activ al unor semnale complexe și adesea contradictorii.
Vă mai recomandăm să citiți și:
De ce ne simțim mai bine atunci când înjurăm?
De ce ni se pare că „simțim” durere atunci când vedem pe cineva rănit?
De ce poți simți singurătate chiar și atunci când ai prieteni și cum poți restabili legăturile?
Câte simțuri au oamenii cu adevărat? Nu sunt doar 5!
Articolul Oamenii ar avea, de fapt, până la 33 de simțuri, indică o cercetare apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
