La finele lui 2021 în România mai existau puțin peste 106.800 de magazine (moderne și tradiționale), numărul acestora scăzând cu 10,1% față de 2019 și cu 5,7% față de 2020, arată ultimele date ale Institutului Național de Statistică.
Cei doi ani de pandemie (2020 și 2021) au redus așadar numărul de magazine cu peste 12.000, pe fondul reducerii numărului de unități din categoria sub 120 de mp (minus 11,7%) și a celor din categoria 5.000 – 9.999 de metri pătrați (minus 9,4%).
În 2021, 91% dintre magazine aveau o suprafață până în 120 de mp, în 2020 ponderea lor era de 91,9%, iar în 2019 era de 92,7%.
Magazine moderne de aproximativ 100 de mp sunt Shop&Go operate în franciză de Ahold Delhaize, proprietarul lanțului Mega Image, iar cele de 5-9.000 de mp sunt precum unele unități Kaufland sau Auchan.
În schimb, retailerii au continuat expansiunea agresivă pe segmentul 400 – 999 metri pătrați, unde creșterea în 2021 față de 2019 a fost de 37,2%, dar și în zona 10.000 mp, unde numărul magazinelor a crescut cu 19,7%. Printre brandurile care au magazine de până în 1.000 de mp se numără Deichmann sau CCC, în timp ce peste 10.000 de mp regăsim unități ca Homelux.
Nu în ultimul rând, numărul unităților între 1.000 – 2.499 de mp a crescut cu 15,9%, între 121 de mp și 399 de mp a fost o creștere de 1% iar la categoria între 2500 – 4.999 metri pătrați este un singur magazin în plus, față de 2019.
În 2021, 91% dintre magazine aveau o suprafață până în 120 de mp, în 2020, ponderea lor era de 91,9%, iar în 2019 era de 92,7%.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
