- Rezoluțiile Parlamentului European sunt acte care nu produc efecte juridice, dar dau un semnal puternic către statele membre UE.
- Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.
- În rezoluția adoptată marți, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare.
Parlamentul European a adoptat marți cu un vot larg o rezoluție prin care îndeamnă statele membre să permită României și Bulgariei să adere fără întârziere la spațiul Schengen, potrivit unui comunicat al instituției. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.
Este a patra rezoluție pentru aderarea României la Schengen votată în Parlamentul European. Prima a fost votată acum 11 ani, în 2011.
Rezoluțiile Parlamentului European sunt acte care nu produc efecte juridice, dar dau un semnal puternic către statele membre UE.
În rezoluția adoptată marți, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație.
Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.
The post Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care îndeamnă statele membre să permită României și Bulgariei să adere fără întârziere la spațiul Schengen appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
