Perioada de implementare a Sistemului Garanţie-Returnare poate ajunge până la doi ani şi jumătate – consultant

„E necesară o perioadă ceva mai îndelungată de timp pentru a pregăti implementarea acestui sistem (SGR – n. r.). Noi, din experienţa noastră de implementare a unor proiecte similare în Europa şi în afara ei, vedem undeva între un an jumătate şi doi ani şi jumătate necesari pentru implementare. De asemenea, cred că e necesar să existe şi o aliniere între sectorul privat şi sectorul public din România. Majoritatea sistemelor pe care noi le cunoaştem la nivel internaţional sunt operate de sectorul privat, în general de asociaţii ale producătorilor, uneori cu anumite contribuţii şi din partea retailerilor în acţionariatul acelor entităţi care operează sistemul în România. În ultima perioadă am observat că există şi un interes din partea statului să se implice mai mult. Din perspectiva noastră, sistemele de succes la nivel internaţional sunt în general acolo unde actorii care sunt direct implicaţi în operarea sistemului şi care au şi prin lege responsabilităţile aferente sunt cei care operează sistemul. Noi, de altfel, împreună cu marii producători din domeniu, ne uităm la acest subiect în România încă de acum 15 ani. Îmi amintesc că prin 2008 – 2009 au fost ceva iniţiative în zona respectivă”, a afirmat Popa.

Potrivit acestuia, România are în continuare o problemă de colectare pe deşeurile de ambalaje din perspectiva capacităţilor de reciclare atât pe PET, cât şi pe aluminiu şi pe sticlă.

„România, de facto, are şi a avut şi până acum o problemă de colectare pe deşeurile de ambalaje din perspectiva capacităţilor de reciclare atât pe PET, cât şi pe aluminiu şi pe sticlă.
Avem capacităţi de reciclare semnificative, s-au făcut investiţii masive şi de altfel aceşti jucători din zona de reciclare, momentan, importă o bună cantitate a materialului de care au nevoie. Sistemul depozit are beneficiul extraordinar că oferă o calitate foarte bună a acestui material care este foarte curat şi atunci el poate fi procesat cu costuri mai scăzute, respectiv rezultă o calitate a produselor, a ambalajelor ulterioare care sunt produse din acest material reciclat, mult mai bune. N-aş spune că România este neapărat una dintre codaşele Europei din perspectiva asta, din contră. Momentan, avem sisteme de retur-garanţie funcţionale în ţările nordice, în ţările baltice, în Germania, care poate e cel mai cunoscut sistem la nivel european şi avem faze similare cu cele din România în Slovacia sau în Polonia. Suntem cumva la mijlocul, să spunem, evoluţiei istorice”, a subliniat specialistul.

Consultantul de la Roland Berger a punctat faptul că efectele implementării unui sistem de returnare-garanţie pentru ambalaje se vor traduce într-o creştere importantă a ratelor de reciclare.

„Este o evoluţie absolut accelerată a ratelor de reciclare pe deşeurile de ambalaje în momentul în care aceste sisteme sunt introduse. Deci, de la rate de reciclare undeva în zona de 30 – 40 – 50% pe materiale care sunt incluse în sisteme, ne putem aştepta ca, după aproximativ trei ani de la începerea funcţionării sistemului, să avem rate de reciclare peste 70% şi apoi la maturitate, sistemul poate să ajungă chiar până la 90% rate de de colectare”, a explicat Dragoş Popa.

Guvernul României a adoptat, în data de 4 octombrie 2021, Hotărârea de Guvern care reglementează Sistemul Garanţie-Returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR), prin care se plăteşte o garanţie de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziţionată.

Prevederile HG sunt aplicabile pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri şi 3 litri, inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.

Conform documentului, întreaga infrastructură de preluare a deşeurilor din magazine va fi organizată printr-un operator unic de sistem, la fel ca în statele în care sistemul funcţionează deja. Acest operator va fi o entitate non-profit în care se vor găsi producători sau reprezentanţi ai acestora, comercianţi, dar şi statul român, reprezentat de autoritatea centrală pentru protecţia mediului cu o pondere de 20%.

De asemenea, actul normativ prevede ca, după selectarea operatorului naţional de sistem, întreaga infrastructură să fie finalizată în luna octombrie a anului viitor.

Asociaţia Producătorilor de Bere pentru Mediu, Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu au înfiinţat compania Returul Sistem Garanţie Returnare SA şi au depus dosarul la Ministerul Mediulu, Apelor şi Pădurilor (MMAP), prin care solicită licenţa de operare a sistemului de garanţie returnare în România.

Societatea va avea, pentru început, un capital social de 5 milioane de lei, care va fi suplimentat după ce statul va intra în acţionariat.

România trebuie să atingă ţinte naţionale de colectare şi reciclare agreate la nivel european, conform cărora, până în anul 2025, rata de colectare pentru PET-uri este de 77% din totalul celor puse pe piaţă. Procentul creşte la 90%, până în anul 2029.

Reprezentanţi ai companiilor şi autorităţilor din agricultură, alături de organizaţii şi alţi jucători relevanţi de pe piaţa producătorilor de ambalaje participă, miercuri, la videoconferinţa „Ce înseamnă Sistemul Garanţie-Returnare, cum va funcţiona şi cum va reduce poluarea? Returnarea vs. Diminuarea consumului de plastic”, organizată de publicaţia Ziarul Financiar.