Unii specialiști sunt de părere că ar fi de bun augur și de impact o modificare legislativă care să transpună aceste idei și în legislația românească. Dar să vedem contextul internațional în care un astfel de program a devenit realitate, în alte țări.
Țări ”prietenoase” cu un astfel de program
Islanda, Spania, Marea Britanie și Japonia se numără printre țările care au testat sau urmează să testeze programul de lucru de 4 zile pe săptămână.
În Islanda, în perioada 2015 – 2019, au fost derulate teste în care angajații au fost plătiți la fel pentru un program de lucru mai scurt, de doar 4 zile pe săptămână. Testele au vizat aproximativ 1% din populația activă, fiind incluse în programul pilot locuri de muncă din grădinițe, birouri, servicii publice și spitale.
În urma testelor efectuate la nivelul forței de muncă din Islanda, sindicatele au renegociat programul de lucru, iar în prezent, mai mult de 80% din forța de muncă din Islanda a trecut sau urmează să treacă la programe de lucru mai scurte, cu menținerea salariului.
Spania s-a alăturat recent acestei mișcări, aprobând un program pilot pe trei ani. Sute de companii sunt așteptate să se înscrie în programul guvernamental pentru a testa eficiența pe scară largă a săptămânii de lucru de 4 zile.
În Marea Britanie a fost lansat recent un program pilot, pe o perioadă de 6 luni, în care companiile participante vor permite angajaților să muncească 4 zile pe săptămână, fără a le diminua salariile și beneficiile.
Acesta se desfășoară în paralel cu programe pilot similare care au loc, spre exemplu, în Irlanda, Australia și Noua Zeelandă. În Marea Britanie, programul se va desfășura începând cu luna iunie 2022 și are în vedere, pentru început, 30 de companii.
Poate cea mai neașteptată inițiativă vine din Japonia, țară renumită pentru numărul deceselor cauzate de suprasolicitarea la locul de muncă și pentru numeroasele ore de muncă suplimentară.
Guvernul japonez este implicat activ în stimularea companiilor să adopte programe de lucru de patru zile pe săptămână, menite să îmbunătățească viața salariaților.
10 ore pe zi, timp de 4 zile, cu 3 zile de repaus
În Belgia, programul de lucru de 4 zile pe săptămână a fost deja adoptat la nivel național, salariații având posibilitatea să lucreze 10 ore pe zi și să beneficieze de 3 zile libere.
În ceea ce privește România, reprezentanții EY România susțin că, recent, a fost înregistrat la Senat un proiect de lege de modificare a Codului Muncii prin care se introduce posibilitatea ca angajatorii și salariații să stabilească de comun acord un program de lucru de 10 ore pe zi, timp de 4 zile, cu 3 zile de repaus.
„Dacă majoritatea țărilor în care programul de lucru de 4 zile pe săptămână a fost testat au avut în vedere reducerea proporțională a numărului de ore lucrate într-o săptămână cu menținerea nemodificată a salariului, este de observat că, în România și în Belgia, conceptul de săptămână scurtă de lucru are în vedere doar o comasare a săptămânii de lucru de 40 de ore în 4 zile lucrătoare și acordarea a 3 zile libere.
Mai mult, formula de lucru propusă spre dezbatere în Senat este deja permisă de Codul Muncii, companiile având la îndemână mai multe opțiuni pentru a asigura flexibilizarea muncii chiar și în cazul în care proiectul legislativ nu este adoptat”, se arată într-un comunicat al companiei menționate, citat de Mediafax.
Codul Muncii prevede posibilitatea programului de lucru inegal
Astfel, Codul Muncii prevede posibilitatea utilizării programului de lucru inegal, adică flexibilizarea numărului de ore lucrate în fiecare zi a săptămânii, sau a programului de lucru comprimat, care permite scurtarea săptămânii normale de lucru, de exemplu de la 5 la 4 zile, în ambele cazuri cu respectarea săptămânii de lucru de 40 de ore.
O altă modalitate de flexibilizare a muncii reglementată de Codul Muncii o reprezintă programul de lucru individualizat. Programele individualizate de muncă pot fi implementate cu acordul sau la solicitarea salariatului și presupun împărțirea duratei zilnice a muncii în două perioade: una fixă, în care salariații se află simultan la locul de muncă şi una variabilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare.
„Având în vedere succesul înregistrat de Islanda în implementarea săptămânii de lucru de 4 zile (fără a fi diminuat salariul), cu adevărat de impact ar fi o modificare legislativă care să transpună aceste idei și în legislația românească.
O astfel de inițiativă legislativă va necesita, însă, un studiu prealabil aprofundat al efectelor sale asupra legislației muncii, în general (ex. normă întreagă vs. normă parțială de muncă) și cea a securității sociale, în particular (ex. impactul asupra stagiului de cotizare la pensie)”, mai arată reprezentanții EY România.
Pentru moment, angajații din România nu pot decât să spere la un program de muncă de 4 zile pe săptămână. Totuși, sondajele au arătat că nu mulți ar fi de acord ca pentru asta să muncească 10 ore pe zi.
Deocamdată, astfel de joburi nu sunt de găsit. Timpul își va spune însă cuvântul – pentru că vom vrea să ne aliniem trendurilor de pe piața internațională a muncii – și curând cei interesați vor găsi și astfel de oferte pe locuri de muncă pe jobradar24.
Cel mai probabil, astfel de oportunități vor fi rezervate celor care sunt dispuși să se concentreze la maximum mai multe ore pe zi, pentru a beneficia de cele trei zile libere pe care să le petreacă în vacanțe sau în compania familiei.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
