Portretul lui Mozart din copilărie, în care poartă o haină roșie și perucă albă, cântând la clavecin, a revenit la Verona sub formă de clonă: o copie în mărime naturală produsă dintr-o imagine gigapixel imprimată 3D.
Portretul lui Mozart din copilărie a fost realizat de pictorul veronez Giambettino Cignaroli în 1770, pe vremea când Mozart, pe atunci în vârstă de doar 13 ani, călătorea în Italia.
Pictura a rămas la Verona, mai întâi în colecția lui Pietro Lugiati timp de 18 ani, apoi în colecția Academiei Filarmonice din Verona până în 1856, atunci când a fost achiziționată de un colecționar din Viena, scrie The History Blog.
S-a îndreptat din Austria în Franța după o vânzare din 1962 către un colecționar francez. Descendenții săi l-au vândut la licitație la Christie’s în Paris în 2019 pentru suma de 4 milioane de euro, de patru ori mai mult decât estimarea înainte de vânzare.
Cum a fost copiat portretul lui Mozart?
Actualul său proprietar, colecționarul privat care a plătit acele milioane în urmă cu doi ani, a permis ca originalul să fie expus anul trecut la Verona, la Galeria de Sculptură a Muzeului Castelvecchio.
Compania tehnologică Haltadefinizione a primit permisiunea de a utiliza tehnologia proprie de scanare Gigapixel pentru a crea o versiune atât de fidelă lucrării originale încât să poată fi studiată de experți.
Suprafața picturii a fost înregistrată cu un sistem robotizat, dezvoltat de Haltadefinizione împreună cu partenerul tehnologic Memooria, capabil să cartografieze lucrarea în toate formele sale datorită tehnologiilor de imagistică digitală concepute pentru monitorizarea picturilor.
Procedura utilizată a făcut posibilă detectarea materialității lucrării și returnarea unei amprente tridimensionale cu o precizie de ordinul a zece microni. Datorită datelor obținute s-a putut implementa un proces inovator de imprimare 3D prin care suprafața picturală a fost duplicată fidel din punct de vedere fizic și cromatic, astfel conferind forma unei adevărate clone identice cu originalul.
Rama aurită a portretului a fost, de asemenea, recreată
„Suntem bucuroși că ne-am adus contribuția cu ocazia aniversărilor dedicate lui Mozart”, spune Luca Ponzio, fondatorul companiei de tehnologie.
„Unul dintre obiectivele noastre este să facem operele de artă accesibile pentru publicul larg, fie că sunt replici fizice sau digitale, și ne străduim în fiecare zi să îmbunătățim și să dezvoltăm noi tehnologii de digitizare și imprimare”, a adăugat acesta.
Modelele tridimensionale reprezintă o sursă importantă de informații pentru cercetarea și monitorizarea lucrărilor, dar pot fi înțelese ca o modalitate inovatoare de a te bucura de artă prin exploatarea posibilității de a observa tridimensionalitatea suprafeței într-un model virtual sau prin crearea de reproduceri fizice.
Rama aurită distinctivă a fost, de asemenea, recreată cu detalii meticulos de precise de către laboratorul artizanal B. Restauro din Reggio Emilia.
Vă recomandăm să citiți și:
„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer
Theodor Pallady, marele pictor român care a influențat opera „La Blouse Roumaine”
Articolul Portretul lui Mozart din copilărie s-a întors la Verona sub formă de clonă 3D apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
