Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat tranşant în ziua deschiderii discuţiilor celor 195 de state membre ale GIEC în urmă cu două săptămâni: dependenţa de petrol, cărbune şi gaz este o ”nebunie”, scrie Agerpres.
”Ne îndreptăm cu ochii închişi către catastrofa climatică” şi ”dacă vom continua la fel, putem spune adio obiectivului de 1,5 grade Celsius. Cel de 2 grade Celsius ar putea fi de asemenea de neatins”, a insistat el, referindu-se la obiectivele Acordului de la Paris.
După mai mult de un secol şi jumătate de dezvoltare bazată pe combustibili fosili, planeta s-a încălzit în medie cu circa 1,1 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială, fenomen care a contribuit la sporirea caniculelor, secetei, furtunilor şi inundaţiilor devastatoare.
În prima parte a raportului său, publicată în august 2021, GIEC atrăgea atenţia asupra accelerării încălzirii globale, prezicând că pragul de +1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială ar putea fi atins deja în jurul anului 2030.
A doua parte, publicată la sfârşitul lui februarie, conturează un tablou mai mult decât sumbru al efectelor trecute, prezente şi viitoare asupra populaţiei şi ecosistemelor, subliniind că întârzierea punerii în aplicare a măsurilor reduce şansele unui ”viitor locuibil”.
Cea de-a treia parte se va concentra pe posibile strategii în scopul frânării încălzirii globale, precizând posibilităţile concrete pentru marile sectoare de activitate (energie, transport, industrie, agricultură…) fără a uita de problemele de acceptabilitate socială şi locul unor tehnologii precum captarea şi stocarea dioxidului de carbon.
”La câte noi catastrofe trebuie să mai fim martori, câte rapoarte ştiinţifice vor mai fi necesare pentru ca liderii politici să recunoască într-un final că energiile fosile sunt adevăraţii vinovaţi pentru suferinţa umană de pe întreaga planetă”, a avertizat Namrata Chowdhary, din cadrul organizaţie nonguvernamentale 350.org.
”Reduceri masive ale emisiilor sunt indispensabile pentru a evita cel mai grav scenariu”, a adăugat ea.
Sunt necesare transformări majore în toate sectoarele economice, subliniază experţii. Transformări care trebuie demarate imediat pentru a spera respectarea obiectivelor Acordului de la Paris.
”O nouă întârziere în acţiunea globală nu este o opţiune”, a insistat la deschiderea reuniunii preşedintele GIEC, Hoesung Lee.
Aceste probleme vizează însăşi organizarea modurilor noastre de viaţă, de consum şi de producţie, asupra cărora cele 195 de state membre nu împărtăşesc aceeaşi viziune. Analizarea de către delegaţii, prin videoconferinţă, rând cu rând, cuvânt cu cuvânt, a ”rezumatului pentru lideri”, un fel de variantă condensată a miilor de pagini din raportul ştiinţific, a fost finalizată cu o întârziere de 48 de ore, ceea ce a dus la întârzierea cu câteva ore a publicării raportului luni la ora 15:00 GMT în loc de 09:00 GMT.
Într-un context încă şi mai sensibil din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, unii militanţi se tem de o diluare a mesajului
”Criza climatică se accelerează, iar energiile fosile sunt cauza majoră. Un raport asupra scăderii emisiilor care nu ar sublinia această stare de fapt ar nega datele ştiinţifice care fundamentează rapoartele GIEC”, a precizat Nikki Reisch, din cadrul Center for International Environmental Law.
Deşi, potrivit ONU, angajamentele actuale ale statelor, dacă ar fi respectate, ar duce înspre o încălzire ”catastrofală” de +2,7 grade Celsius, semnatarii Acordului de la Paris sunt chemaţi să-şi consolideze ambiţiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până la conferinţa ONU pentru climă COP27, care va avea loc în Egipt în noiembrie.
Dar după un COP26 care s-a finalizat într-o notă de ”optimism naiv”, potrivit lui Antonio Guterres, războiul din Ucraina ar putea să deraieze şi mai mult acţiunile din domeniul climei.
”Dacă liderii mondiali, publici sau privaţi, nu progresează în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor planuri clare privind schimbările climatice în următorii doi ani, planurile (vizând neutralitatea carbonului) pentru 2050 ar putea deveni irelevante”, a avertizat responsabila ONU pentru climat, Patricia Espinosa.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
