Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a devenit al doilea cel mai longeviv monarh din istorie. Elisabeta a II-a se află pe tron de peste 70 de ani, fiind depășită doar Ludovic al XIV-lea al Franței.
Începând de luni, regina Elisabeta a II-a se află pe tron de 70 de ani și 127 de zile, fiind devansată doar de Ludovic al XIV-lea al Franței, care a devenit rege la vârsta de patru ani.
Regina îl depășește pe regele Thailandei, Bhumibol Adulyadej, care a murit în 2016.
La sfârșitul săptămânii trecute, Jubileul de platină al reginei de 96 de ani a fost marcat prin patru zile de sărbători în Marea Britanie, a anunțat BBC.
Regina Elisabeta a II-a a devenit monarh la vârsta de 25 de ani
Dacă regina va mai domni și în mai 2024, ea va prelua titlul de cel mai longeviv monarh al unui stat suveran.
Domnia lui Ludovic al XIV-lea, de 72 de ani și 110 zile, a fost între 1643 și 1715.
Regina a devenit monarh la vârsta de 25 de ani, în urma decesului tatălui său pe 6 februarie 1952.
Articolul Regina Elisabeta a II-a, al doilea cel mai longeviv monarh din istorie apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
