- Industria mâncării false din Japonia ajunge la 100 de milioane de euro.
- Sampuru a apărut cu peste 100 de ani în urmă.
- Mâncarea falsă din vitrine era folosită pe post de meniu.
- În Japonia sampuru este tratată ca o artă.
- Mâncărurile false pot fi cumpărate și sub formă de suveniruri.
Într-o lume fake, își face loc la masă si alimentația fake. Ca să își atragă clienții, restaurantele din Japonia pun în vitrine replici „irezistibile” ale mâncărurilor pe care le servesc.
Industria mâncării de plastic are o istorie de peste 100 de ani si ajunge la aproape 100 de milioane de euro.
Mâncarea falsă sau SAMPURU a apărut în Japonia pentru că, în trecut, unele restaurante nu aveau meniuri, iar meniurile care existau nu erau înțelese de americanii ajunși acolo – așa că patronii au apelat la platouri cu mâncare din plastic pe care le-au pus în vitrine.
Sampuru este văzută ca o artă, deoarece preparatele din plastic sunt făcute de mână de către artiști. Producția nu e la îndemâna oricui. Pentru copii au nevoie de monstre reale ale mâncării.
Prețurile sunt pe măsura artei. O halbă de bere falsă costă 70 de euro, un bol de ramen – 100, iar un platou de sushi trece de 500 de euro. Mâncarea falsă se poate lua și… „la pachet”.
The post Restaurantele din Japonia scot în vitrine replici din plastic ale mâncărurilor pe care le servesc, pentru a-și atrage mai ușor clienții appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
