La data de 4 august, România avea stocat în depozitele subterane echivalentul a 19,87 TWh de gaze naturale, ceea ce înseamnă un grad de umplere a depozitelor de 60,57%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe.
Media UE este de peste 71 %, dar comparația trebusă pusă în contextul în care România este una dintre puținele țări europene cu producție internă semnificativă, ce asigură iarna o parte din consum.
România pare a fi așadar pe drumul cel bun în onorarea obligației, stabilită la nivel european ca, înainte de instalarea sezonului rece, la 1 noiembrie, să aibă depozitele de gaze pline în procent de 80%. De altfel, pe fondul menținerii importurilor de gaze și a creșterii producției interne (gazele noi din perimetrul offshore Midia al celor de la BSOG), România a devansat calendarul.
“Există o decizie la nivelul Uniunii Europene şi fiecare ţară membră trebuie să intre în iarnă cu 80% din capacitatea de depozitare. În momentul de faţă suntem puţin peste 40%, 41%. Angajamentul nostru, faţă de noi, în primul rând, şi faţă de Uniunea Europeană este ca până la 1 august să avem în depozite 46%. Până la 1 septembrie 57%, până la 1 octombrie 66% şi până la 1 noiembrie 80%”, a spus premierul Nicolae Ciucă, la Constanţa, pe 28 iunie, când s-a inaugurat oficial investiția prin care BSOG a început să introducă în rețeaua de transport primele gaze noi din Marea Neagră.
Așadar, stocarea de gaze se face într-un ritm deja mult mai alert decât prognoza premierului, în condițiile în care s-a depășit acum, la început de august, procentul de stocare de 60%.
Importurile de gaz rusesc nu sunt afectate
Practic, în condițiile în care există temeri că Gazprom va restricționa alimentarea cu gaze a Europei, mai ales a celei occidentale, România pare că se pregătește asiduu pentru iarnă din acest punct de vedere, importând și înmagazinând semnificativ, beneficiind și de faptul că pe la noi se face tranzitul de gaz rusesc către Ungaria. Spre deosebire de ce se întâmplă cu aprovizionarea de gaze prin rutele nordice, fluxurile de gaze rusești prin sud, prin gazoductul Turk Stream, și ulterior prin Balcani spre Europa, curg normal, el puțin deocamdată. La ora redactării acestei știri, intrau din sud, 8,7 milioane de metri cubi, din care ieșeau în rețeaua ungară 4,6 milioane. Azi se înmagazinează 18,2 milioane de metri cubi de gaze, la o producție curentă de 24,3 milioane.
Europa e pe cale să îşi atingă obiectivul de umplere a depozitelor de gaze
Ţările europene sunt pe cale să îşi atingă obiectivul de umplere a depozitelor de gaze până la începutul acestei ierni, dar costul reînnoirii rezervelor va fi de peste 50 de miliarde de euro, de 10 ori mai mare decât media istorică, scria Reuters ieri.
UE şi-a depăşit deja ţinta intermediară de umplere pentru 1 septembrie la începutul lunii iulie şi este pe cale să atingă ţinta de la 1 noiembrie”, a declarat Jacob Mandel, asociat senior pentru mărfuri la Aurora Energy Research.
Importurile accelerate de LNG au ajutat.
UE a importat 21,36 milioane de tone de LNG în prima jumătate a anului 2022, în creştere faţă de 8,21 milioane de tone în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit ICIS.
În iunie, pentru prima dată în istorie, gazele naturale lichefiate din Statele Unite a contribuit cu livrări mai mari de gaze în Europa faţă de gazele livrate de Rusia prin conducte.
Cu toate acestea, în ciuda faptului că sunt pe cale să atingă ţinta, analiştii au avertizat împotriva automulţumirii şi au avertizat că dependenţa Europei de gazele ruseşti este departe de a fi încheiată.
„Europa rămâne dependentă de două lucruri: cât de rece va fi iarna şi cum vor evolua livrările ruseşti spre primăvară.
Incertitudinea asupra ambelor va menţine probabil preţurile ridicate, chiar dacă stocurile continuă să crească în următoarele luni”, a declarat un analist specializat în piaţa petrolului al UBS, Giovanni Staunovo.
Analiştii şi experţii industriali au avertizat că umplerea depozitelor de gaze la nivelurile ţintă ar fi imposibilă dacă Rusia va reduce total aprovizionarea prin conducta Nord Stream 1 către Germania.
Firmele private sunt în primul rând responsabile pentru alimentarea depozitelor.
Guvernele europene au oferit stimulente, cum ar fi linii de credit, împrumuturi şi subvenţii pentru a le ajuta să cumpere gaze, deoarece preţurile au atins niveluri record.
Preţul contractului olandez de gaze TTF pe termen de o lună, referinţa pentru Europa, aproape s-a triplat de la începutul anului din cauza încetinirii livrărilor de gaze ruseşti prin Nord Stream 1 şi a unei pieţe globale strânse.
Acest lucru face ca achiziţiile de gaze angro să fie o întreprindere costisitoare.
”În mod ipotetic, înlocuirea livrărilor North Stream 1 în această iarnă, pe baza preţului viitor al TTF pentru sezonul de iarnă, ar costa Europa peste 50 de miliarde de euro, preţ de aproximativ 10 ori mai mare decât preţul istoric”, a declarat Callum Macpherson, şeful mărfurilor la Investec.
Simone Tagliapietra, membru senior la institutul de cercetări Bruegel, estimează că Europa ar trebui să cheltuie 26 de miliarde de euro pentru a umple depozitele de gaze la 80%, faţă de nivelurile actuale.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
