Flux-stiri

România și Marea Britanie sprijină Chișinăul în reformele anticorupție

Ucraina şi Republica Moldova vor să răspundă în comun la ameninţările RusieiUcraina şi Republica Moldova vor să răspundă în comun la ameninţările Rusiei

  • România, prin Ministerul Justiţiei, şi Marea Britanie, prin Foreign and Commonwealth Office, au co-prezidat, vineri, lucrările Grupului de lucru privind lupta anticorupţie din cadrul celei de-a doua Conferinţe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform/MSP).
  • Conferinţa de la Bucureşti şi-a propus continuarea dezbaterilor şi a colectării de sprijin financiar şi asistenţă tehnică pentru autorităţile de la Chişinău, în contextul războiului din Ucraina.
  • La lucrările Grupului de lucru privind lupta anticorupţie, alături de reprezentanţii României, Marii Britanii şi Republicii Moldova, au participat reprezentanţi din partea: Franţei, Germaniei, Ţărilor de Jos, Letoniei, Estoniei, Confederaţiei Elveţiane, Serviciului European de Acţiune Externă, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

România, prin Ministerul Justiţiei şi Ambasada României la Chişinău, alături de autorităţile din Marea Britanie, coordonează asistenţa pentru reformele anticorupţie de la Chişinău şi oferă Moldovei suport direct prin cooperare interinstituţională în format extins.

România, prin Ministerul Justiţiei, şi Marea Britanie, prin Foreign and Commonwealth Office, au co-prezidat, vineri, lucrările Grupului de lucru privind lupta anticorupţie din cadrul celei de-a doua Conferinţe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform/MSP).

Evenimentul este organizat la nivelul miniştrilor afacerilor externe, de către ministerele de resort din România, Germania şi Franţa.

Conferinţa de la Bucureşti şi-a propus continuarea dezbaterilor şi a colectării de sprijin financiar şi asistenţă tehnică pentru autorităţile de la Chişinău, în contextul războiului din Ucraina. Discuţiile s-au organizat pe domenii esenţiale ce au preluat formatul unor Grupuri de lucru: Războiul din Ucraina şi situaţia umanitară a refugiaţilor, Lupta anticorupţie, ca prioritate pe agenda reformelor din Republica Moldova, Provocări privind energia întâmpinate de Republica Moldova, Asistenţă financiară/Dezvoltarea rezilienţei economice a Republicii Moldova, Managementul eficient al frontierelor.

Aderarea la UE ridică așteptările pentru Republica Moldova

„Prin decizia Consiliului European din 23 iunie 2022 privind aderarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), liderii UE s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor şi responsabilităţilor lor şi au acordat Republicii Moldova şi Ucrainei statutul de candidat, confirmând că aceste ţări şi cetăţenii lor sunt bineveniţi în familia Uniunii Europene. UE a fost din nou creativă. A răspuns rapid noilor realităţi create de agresiunea Rusiei în Ucraina, anunţând o decizie care ţine cont de meritele acestor ţări şi de determinarea autorităţilor lor de a menţine o cale europeană. Realizarea este una istorică, iar felicitările trebuie transmise şi autorităţilor de la Chişinău. Acum este nevoie de realizări concrete pentru a fi dovedită capacitatea acestor ţări de a-şi însuşi cu adevărat valorile Uniunii Europene prevăzute de tratele sale de constitutive. Ceea ce este important de ştiut este că nici Ucraina şi nici Republica Moldova nu sunt singure pe acest drum. România a fost una dintre ţările care au susţinut constant Republica Moldova pe drumul său european. România va continua să facă acest lucru. Instituţiile UE urmează să fie ghizii şi partenerii Republicii Moldova pentru a finaliza cu succes procesul de aderare, aşa cum au fost şi în perioada aderării României la UE. Ştim cu toţii că ceea ce ne aşteaptă este poate mai dificil decât obţinerea acestui statut de candidat, dar suntem cu toţii aici pentru a sprijini eforturile autorităţilor de la Chişinău”, a spus ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

În marja Conferinţei, au mai avut loc joi întâlniri bilaterale la sediul Ministerului Justiţiei şi la cel al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, între delegaţia Republicii Moldova, alcătuită din Veronica Mihailov-Moraru, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, şi Iulian Rusu, directorul Centrului Naţional Anticorupţie, şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei din România (secretar de stat George Cătălin Şerban), Administraţiei Naţionale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (Cornel Călinescu, director general) şi Direcţiei Generale Anticorupţie (Manuela Popescu, director adjunct); iar vineri, post-conferinţă, întâlniri bilaterale la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la cel al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, între Dumitru Robu, procuror general interimar, şi ceilalţi membri ai delegaţiei Republicii Moldova antemenţionaţi, precum şi Gabriela Scutea, procuror general, respectiv Crin Bologa, procuror şef.

La lucrările Grupului de lucru privind lupta anticorupţie, alături de reprezentanţii României, Marii Britanii şi Republicii Moldova, au participat reprezentanţi din partea: Franţei, Germaniei, Ţărilor de Jos, Letoniei, Estoniei, Confederaţiei Elveţiane, Serviciului European de Acţiune Externă, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

The post România și Marea Britanie sprijină Chișinăul în reformele anticorupție appeared first on Aleph News.

potrivit alephnews




Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.

(Visited 13 times, 1 visits today)
Vidjean Mihai
Vidjean Mihai
Mihai Vidjean - autor articole Absolvent Comunicare si Jurnalism, profesor „Științe și metode de investigare jurnalistică office@ziardestiri.ro
https://ziardestiri.ro/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *