„Alocaţia de stat pentru copii se plăteşte unuia dintre părinţi pe baza acordului acestora sau, în caz de neînţelegere, pe baza deciziei autorităţii tutelare, hotărârii judecătoreşti, precum şi a ordinului de protecţie emis de instanţa judecătorească, părintelui căruia i s-a încredinţat copilul spre creştere şi educare sau la care s-a stabilit reşedinţa copilului. Alocaţia va fi încasată de părintele beneficiar al măsurii de protecţie pe durata valabilităţii ordinului de protecţie şi atât timp cât i-a fost încredinţat copilul sau copilul are stabilită reşedinţa la acesta”, se arată în propunerea legislativă adoptată şi amendată de Senat.
Iniţiatorii propunerii legislative, parlamentari de la PSD, PNL, USR şi UDMR, au precizat în expunerea de motive a proiectului că iniţiativa urmăreşte interesul copilului şi schimbă, în cazul violenţei domestice, titularul care încasează alocaţia de stat în numele copilului.
„În practică s-a constatat că atunci când mama, victimă a violenţei domestice, este obligată să părăsească locuinţa familială împreună cu minorul/minorii, aceasta se adăposteşte împreună cu copiii la unitatea de asistenţă socială. În aceste situaţii, Agenţia Naţionlă pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) refuză, de cele mai multe ori, să transfere alocaţia copiilor de pe numele tatălui pe numele mamei deoarece, cu toate că mama are ordin de protecţie emis de către instanţa de judecată prin care i se încredinţează minorul/minorii sau se stabileşte reşedinţa minorului/minorilor la mame, aceasta nu deţine şi o hotărâre judecătorească definitivă de încredinţare a minorului/ minorilor”, se argumentează în expunerea de motive.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, precum şi a Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
