Cu cele mai scumpe locuințe din țară, numărul de tranzacții cu apartamente, case și terenuri s-au redus în județul Cluj în ultimul an. În schimb, s-au cumpărat mai multe locuințe în județul Brașov, ceea ce a făcut ca acest județ să se află acum pe locul trei, după București și Ilfov.
Pe primele locuri se află Bucureștiul și Ilfov, cu 68.176, respectiv 21.805 de tranzacții înregistrate în primul semestru din acest an. Anul acesta, în București s-au cumpărat cu 25% mai multe proprietăți imobiliare față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), analizate de Economica.net.
În județul Brașov au fost vândute mai multe proprietăți imobiliare decât în județul Cluj în primele șase luni din acest an. În plus, pe tot anul 2021, Brașovul a bătut Clujul la tranzacții, după un prim semetru în care piața imobiliară din Cluj nu dădea semne de încetinire.
17.480 de tranzacții cu apartamente, case și terenuri s-au parafat în prima jumătate din acest an în județul Brașov, cu aproape 1.000 mai multe decât în județul Cluj.
Unde s-au mai vândut apartamente
Județul Timiș se plasează pe locul patru, cu 17.170 de tranzacții de apartamente, case și terenuri, și de-abia apoi este urmat de județul Cluj, cu 16.594 de tranzacții.
După Cluj, topul este completat de județele Contanța (14.590 de tranzacții), Iași (13.591 de tranzacții), Bihor (10.902 tranzacții), Dolj (8.883 de tranzacții) și Suceava (8.431 de tranzacții).
Față de prima jumătate a anului trecut, la nivel național au fost parafate cu aproape 7% mai multe tranzacții. În București, numărul tranzacțiilor este mai mare cu 25% în primele șase luni din acest an.
CITEȘTE ȘI: Un nou record pentru piața imobiliară din București
Fotografie de Sorin Gheorghita pe Unsplash
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
