- Organizaţiile reprezentative ale tinerilor, studenţilor şi elevilor din România susţin acordarea dreptului de vot de la 16 ani.
- Consiliul Tineretului din România (CTR), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) anunţă că susţin propunerea privind coborârea vârstei de vot la 16 ani.
Organizaţiile reprezentative ale tinerilor, studenţilor şi elevilor din România susţin acordarea dreptului de vot de la 16 ani.
Consiliul Tineretului din România (CTR), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) anunţă că susţin propunerea privind coborârea vârstei de vot la 16 ani.
„Considerăm că aceasta reprezintă o măsură benefică, firească pentru o democraţie sănătoasă, precum o indică şi tendinţa celorlalte state europene, care va încuraja o participare mai numeroasă şi mai semnificativă a tinerilor din România la luarea unor decizii atât de importante, care îi vizează în mod direct”, anunţă tinerii.
În anul 2018 a fost realizată o consultare publică în România şi a rezultat faptul că 54% dintre tinerii români cred că măsura scăderii vârstei de la care se poate vota va avea un impact pozitiv asupra implicării adolescenţilor în problemele comunităţii.
De asemenea, scăderea vârstei minime de vot este o prioritate pentru statele europene, precum reiese din raportul Conferinţei Europene de Tineret care a avut loc anul acesta.
Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a spus că este o prioritate reducerea la 16 ani a vârstei la care se va putea vota în România, aşa cum este tendinţa în multe ţări europene.
The post Tinerii din România cer acordarea dreptului de vot de la 16 ani appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
