Potrivit analizei, afirmațiile false despre genocid și despre faptul că autoritățile de la Kiev ar susține nazismul se numără printre cele mai frecvente mituri de război transmise online în contextul conflictului Rusia-Ucraina.
NewsGuard, o organizație din SUA care monitorizează credibilitatea site-urilor de știri și informații, a declarat că surselor mass-media de stat ruse li se alătură site-uri mai puțin cunoscute pentru a promova narațiuni înșelătoare.
Organizația a publicat un top ce conține zece „mituri de război” în conflictul generat de Rusia în Ucraina, printre care se află un „atac” asupra unei fabrici chimice din estul Ucrainei și legitimitatea referendumului din 2014 privind aderarea Crimeei la Rusia.
Principalele platforme social media blochează canalele oficiale de răspândire a știrilor false
Avertismentul a venit în momentul în care Facebook și Instagram au declarat luni că blochează accesul la instituțiile media de stat ruse RT și Sputnik din întreaga UE. TikTok a urmat exemplul, în timp ce YouTube a blocat canalele media ruse de pe platforma sa în Marea Britanie și în Europa, iar Twitter a indicat, de asemenea, că va bloca RT și Sputnik în UE, notează The Guardian.
NewsGuard a declarat că a identificat și urmărește 114 domenii web, inclusiv surse mass-media de stat ruse, cum ar fi RT, Sputnik și Tass, dar a avertizat că site-urile web fără legături directe către Kremlin transmit conținut fals pe platformele social media.
„Rusia folosește o strategie pe mai multe straturi pentru a introduce, amplifica și răspândi narațiuni false și distorsionate în întreaga lume, bazându-se pe un amestec de surse media oficiale de stat, site-uri web și conturi anonime și alte metode de a distribui propagandă care promovează interesele Kremlinului și îi subminează adversarii”, se arată în analiză.
„Site-urile sale web finanțate și operate de guvern folosesc platforme digitale precum YouTube, Facebook, Twitter și TikTok pentru a lansa și promova narațiuni false”, continuă analiza.
NewsGuard a spus că mass-media care promovează dezinformarea includ site-uri web anonime, fundații și site-uri de cercetare cu finanțare nedeterminată.
Principalele platforme de socializare au declarat că sunt în alertă față de dezinformarea legată de invazia rusă.
Proprietarul Facebook și Instagram, Meta, a lansat un „centru de operațiuni speciale” pentru a monitoriza conținutul legat de conflictul care durează deja de o săptămână, în timp ce Twitter a declarat că a suspendat mai mult de 12 conturi originare din Rusia.
YouTube și TikTok au mai spus că monitorizează îndeaproape conținutul legat de război.
Top 10 mituri de război despre conflictul Rusia-Ucraina
Iată un top 10 mituri de război identificate de NewsGuard în conflictul generat de Rusia în Ucraina, însoțite de motivul pentru care nu sunt adevărate:
1. „Locuitorii vorbitori de limbă rusă din regiunea Donbas din Ucraina au fost supuși genocidului”. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa nu a găsit nicio dovadă în acest sens.
2. „Sabotorii vorbitori de poloneză au încercat să bombardeze o fabrică de clor din Donbas”. Videoclipul „atacului”, pentru care nu există dovezi, a fost înregistrat cu câteva zile înainte de momentul în care se spune că ar fi avut loc.
3. „Forțele ucrainene au bombardat o grădiniță din Lugansk, estul Ucrainei, pe 17 februarie 2022”. Bombele au venit din primele linii ruso-separatiste.
4. „Rusia nu a vizat infrastructura civilă din Ucraina la începutul invaziei”. La o zi după invazie, Amnesty International a documentat cel puțin trei atacuri militare rusești asupra zonelor civile din Ucraina.
5. „Nazismul este răspândit în politica și societatea ucraineană, susținut de autoritățile de la Kiev”. Candidatul partidului naționalist de extremă dreapta, Svoboda, a câștigat 1,6% din voturi la alegerile prezidențiale din 2019.
6. „Vestul a dat o lovitură de stat pentru a răsturna guvernul ucrainean pro-rus în 2014”. Nu există dovezi care să susțină teoria conform căreia revoluția de la Maidan din 2014, din Ucraina, a fost o lovitură de stat orchestrată de țările occidentale.
7. „SUA au o rețea de laboratoare de arme biologice în Europa de Est”. Afirmațiile se bazează pe o denaturare a Programului de reducere a amenințărilor biologice al Departamentului de Apărare al SUA.
8. „NATO are o bază militară la Odesa, în sudul Ucrainei”. Bazele militare străine nu sunt permise în Ucraina.
9. „Crimeea s-a alăturat Rusiei în mod legal”. Adunarea ONU a declarat ilegitim un referendum din 2014 care susținea aderarea Crimeei la Rusia.
10. „Ucraina modernă a fost creată în întregime de Rusia comunistă”. Moștenirea comună a Rusiei și Ucrainei datează de mai bine de 1.000 de ani.
Vă recomandăm să citiți și:
Statuia de ceară a lui Vladimir Putin, retrasă din expoziţia unui muzeu din Paris
Rusia a notificat AIEA că a preluat controlul celei mai mare centrale nucleare din Ucraina
Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, spune că al treilea război mondial va fi nuclear
ONU transmite că peste 835.000 de refugiaţi ucraineni au ajuns în ţările vecine
Articolul Top 10 mituri de război identificate de analiști în invadarea Ucrainei de către Rusia apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
