Un nou studiu sugerează că recunoștința poate să compenseze efectele stresului financiar. Ce au descoperit oamenii de știință?
Studiul a fost publicat în Open Psychology.
Recunoștința poate să compenseze efectele stresului financiar. Cercetarea, condusă de dr. Rona Hart de la Universitatea din Sussex (Marea Britanie), a analizat modul în care capacitatea oamenilor de a simți recunoștință influențează gestionarea banilor și felul în care oamenii le fac față presiunilor financiare. Studiul a luat în calcul și factori sociodemografici precum vârsta, genul, venitul, educația și statutul profesional.
Ce au descoperit cercetătorii despre modul cum recunoștința poate să compenseze efectele stresului financiar?
Participanții au completat chestionare online care evaluau atât situațiile ce declanșează recunoștința (de exemplu, sănătatea, relațiile, interacțiunile sociale sau frumusețea naturii), cât și nivelul de stres financiar, definit prin reacții psihologice, fiziologice și comportamentale apărute atunci când oamenii simt că nu își pot acoperi obligațiile financiare sau nu dispun de suficiente resurse pentru a se descurca. Totodată, respondenții au fost întrebați despre comportamentele lor de gestionare a finanțelor, cum ar fi stabilirea de obiective, planificarea bugetului, cheltuielile, economisirea, investițiile sau împrumuturile.
Rezultatele au arătat că persoanele cu niveluri mai ridicate de recunoștință tind să raporteze un stres financiar mai scăzut. Acest lucru sugerează că dezvoltarea recunoștinței ar putea fi folosită în intervenții terapeutice pentru a reduce efectele negative ale presiunilor financiare asupra sănătății mintale și asupra capacității de a lua decizii financiare echilibrate, scrie Phys.org.
Din păcate, recunoștința nu ne învață și cum să ne gestionăm banii
În schimb, studiul a constatat că recunoștința nu se corelează direct cu obiceiurile de gestionare a banilor. Relațiile dintre comportamentele financiare par a fi mai complexe decât se credea, fiind influențate de o combinație de factori psihologici, sociali și economici. Autorii subliniază că aceste interacțiuni merită explorate mai detaliat, printr-o abordare interdisciplinară care să îmbine psihologia pozitivă cu psihologia economică.
„Studiul nostru scoate la lumină rolurile recunoștinței în ecuația comportamentelor financiare și a bunăstării financiare, dar și direcții promițătoare pentru cercetări viitoare. În cele din urmă, astfel de perspective ar putea fi transformate în intervenții mai eficiente, care să îi ajute pe oameni să își recapete controlul asupra traseului lor financiar într-un climat economic instabil”, afirmă dr. Hart.
Vă recomandăm să citiți și:
O ciupercă rară poate ucide celulele canceroase, descoperă cercetătorii
Cât de periculoase sunt toaletele publice?
De ce tot mai mulți copii se îndepărtează de părinți
Parfumul ar putea stimula materia cenușie a creierului, descoperă cercetătorii
Articolul Trucul prin care poți să contracarezi efectele stresului financiar apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
