Potrivit unui comunicat comun publicat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) şi Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA), „consumatorii se confruntă cu posibilitatea extrem de reală de a-şi pierde toţi banii investiţi în cazul în care cumpără aceste active”.
Este o accentuare semnificativă a avertismentelor autorităţilor UE adresate consumatorilor care cumpără criptoactive, în care se subliniază că pentru ei nu există protecţie şi nu pot cere despăgubiri conform actualelor reglementări UE privind serviciile financiare.
Autorităţile de reglementare sunt din ce în ce mai îngrijorate, deoarece a sporit numărul consumatorilor care cumpără 17.000 diferite criptoactive, inclusiv bitcoin şi ether, care reprezintă 60% din piaţă, fără a fi pe deplin conştienţi de riscuri, atrag atenţia instituţiile UE de supervizare.
„Consumatorii trebuie alertaţi în privinţa riscurilor reclamelor înşelătoare, inclusiv prin reţelele de socializare şi influenceri. În special consumatorii ar trebui să fie reticenţi faţă de promisiunile unor câştiguri rapide şi ridicate, mai ales cele care arată prea bine pentru a fi adevărate”, susţin autorităţile UE.
De asemenea, consumatorii ar trebui să fie conştienţi de nivelul ridicat al consumului de energie pentru producerea unor criptoactive, care provoacă daune mediului, se arată în comunicat.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
