Potrivit lui Ibrahim Kalin, consilier principal şi purtător de cuvânt al preşedintelui Erdogan, Putin i-a telefonat joi după-amiaza omologului său turc şi i-a comunicat care sunt cerinţele exacte ale Rusiei pentru a ajunge la un acord de pace cu Ucraina, aceste cerinţe fiind de două categorii, iar cele din prima categorie ar putea fi îndeplinite fără prea mare dificultate de către Kiev.
Cea mai importantă din prima categorie, mai uşoară, este ca Ucraina să accepte să rămână neutră şi să nu ceară aderarea la NATO, iar Zelenski a acceptat deja acest lucru.
Celelalte trei din această categorie ar fi ca Ucraina să treacă printr-un proces de dezarmare pentru a asigura că nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia, ca limba rusă să beneficieze de protecţie în Ucraina şi, în fine, în Ucraina să se producă o aşa-zisă „denazificare”.
Această din urmă solicitare, notează BBC, este profund ofensatoare pentru Zelenski, care este evreu şi membri ai familiei sale au murit în Holocaust, dar partea turcă apreciază că preşedintele ucrainean o va putea accepta destul de uşor, fiind probabil suficient ca Kievul să condamne toate formele de neonazism şi să promită că ia măsuri împotriva lui.
Oficialul turc a fost mai vag în ce priveşte cea de a doua categorie de cerinţe, cele mai dificile, şi pentru care Putin a spus că sunt necesare negocieri directe între el şi Zelenski. Acesta din urmă a dat asigurări că este gata să-l întâlnească faţă în faţă pe liderul de la Kremlin.
Consilierul lui Erdogan a menţionat doar că cerinţele din a doua categorie se referă la statutul regiunii Donbas şi al Crimeei, fără a intra în detalii, dar este de presupus că Rusia va cere ca guvernul ucrainean să cedeze teritorii din estul ţării, un subiect foarte inflamabil, menţionează BBC.
O altă presupunere este că Rusia va cere Ucrainei să accepte oficial că peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, aparţine de acum Rusiei – or, dacă se va pune această problemă, va fi o pilulă greu de înghiţit pentru Ucraina.
Cu toate acestea, este deja un fapt împlinit, cu toate că Rusia nu are dreptul legal să exercite suveranitate asupra Crimeii şi chiar a semnat un tratat internaţional – după căderea comunismului, dar înainte de venirea la putere a lui Putin – prin care a acceptat că aceasta aparţine Ucrainei, notează BBC.
Cerinţele lui Putin nu sunt totuşi atât de dure pe cât se temeau unii, scrie BBC, şi nu par să merite toată violenţa, vărsarea de sânge şi distrugerea create de Rusia în Ucraina. Dat fiind controlul strict exercitat de Kremlin asupra media ruse, lui Putin şi acoliţilor săi nu le-ar fi prea greu să prezinte toate acestea drept o mare victorie.
Ucraina are însă de ce să-şi facă griji. Dacă un viitor acord nu va fi elaborat în cele mai atente detalii, preşedintele Putin sau succesorii săi îl vor putea folosi oricând ca scuză pentru a invada din nou Ucraina. Elaborarea unui acord de pace ar putea lua mult timp, chiar dacă vărsarea de sânge ar putea fi oprită până atunci printr-un armistiţiu.
Cât despre Putin? S-a spus că ar putea fi bolnav sau dezechilibrat mintal. Ibrahim Kalin a declarat însă că nu a observat nimic ciudat în timpul convorbirii telefonice şi că preşedintele rus a fost clar şi concis.
Dar, chiar dacă va reuşi să prezinte un acord cu Ucraina ca pe o glorioasă victorie asupra neonazismului, poziţia sa în plan intern este cel mai probabil slăbită. Tot mai mulţi ruşi vor înţelege că a întins prea mult coarda, iar poveştile cu soldaţi ucişi sau capturaţi se răspândesc cu repeziciune, mai scrie BBC.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
