Un războinic bizantin, care a fost decapitat după ce otomanii i-au capturat fortăreața în timpul secolului al XIV-lea, avea un maxilar cusut cu aur, arată un nou studiu.
O analiză a maxilarului inferior a dezvăluit că acesta a fost fracturat sever într-un incident anterior, însă un medic talentat a folosit o sârmă, cel mai probabil din aur, pentru a-i coase maxilarul până la vindecare.
„Maxilarul a fost rupt în două. Descoperirea maxilarului vindecat, vechi de aproape 650 de ani, este uimitoare pentru că arată acuratețea cu care medicul a reușit să unească două fragmente majore din maxilar”, a explicat Anagnostis Agelarakis, autor al studiului și profesor de antropologie la Universitatea Adelphi din New York.
Mai mult, medicul pare să fi urmat sfaturile elaborate de Hipocrate, celebrul medic grec din secolul V î.Hr., care a scris un trata despre tratarea leziunilor maxilare cu aproximativ 1.800 de ani înainte ca războinicul să fie rănit.
Otomanii au capturat și apoi decapitat războinicul
Agelarakis și colegii săi au descoperit craniul și maxilarul inferior al războinicului la fortăreața Polystylon, un sit arheologic din vestul Traciei, Grecia, în 1991. Atunci când războinicul trăia în secolul XIV, Imperiul Bizantin, numit și Imperiul Roman de Răsărit, era atacat de otomani. Având în vedere că războinicul a fost decapitat, acesta a luptat cel mai probabil până când otomanii au capturat fortăreața. Cu alte cuvinte, se pare că „fortăreața nu a capitulat, însă a fost luată cu forța”, a scris Agelarakis în studiul său.
Pe măsură ce fortăreața a fost ocupată, otomanii au capturat și apoi decapitat războinicul. Apoi, un individ necunoscut a luat capul războinicului și l-a îngropat, cel mai probabil fără permisiunea invadatorilor având în vedere că restul corpului nu a fost recuperate. Însă, războinicul nu a primit propriul său mormânt. Capul său a fost așezat într-un mormânt deja existent alături de un copil de 5 ani, care a fost îngropat în centrul unui cimitir din fortăreața, potrivit Live Science.
Un tratament medical excepțional
Războinicul avea între 35 și 40 de ani atunci când a murit, iar cu 10 ani înainte de deces, cel mai probabil în 1373, acesta s-a rănit grav la maxilar. O analiză a dinților a dezvăluit o acumulare de tartru acolo unde a fost cusut maxilarul.
Sârma este demult pierdută, însă Agelarakis suspectează că era din aur. Nu există dovezi care să sugereze un aliaj din argint și nici urme de fire din cupru sau bronz.
„Am văzut că un dinte era pilit astfel încât acolo unde era înnodată sârmă să nu zgârie obrazul. Este foarte sofisticat și absolut uimitor”, a spus Agelarakis.
Acest tratament medical excepțional sugerează că războinicul era o persoană foarte importantă. „El era liderul militar, cel mai probabil, al fortăreței. Așadar, acesta a fost decapitat de către otomani atunci când fortăreața a fost capturată”, a adăugat Agelarakis.
Vă mai recomandăm să citiți și:
O statuie veche de 1.800 de ani a fost găsită într-un oraș antic din Turcia
Articolul Un războinic bizantin cu maxilar cusut cu aur, descoperit de arheologi în Grecia apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
