Uranus și Neptun sunt cele mai asemănătoare planete din sistemul nostru solar. Au aproape aceeași mărime și masă, structură și compoziție similară și chiar același tip de mișcare de rotație.
Ceea ce le diferențiază însă este de-a dreptul surprinzător. Neptun are o nuanță atrăgătoare de azur, cu vizibile furtuni de mare amploare. Uranus este ceva mai șters, cu nuanțe pale, delicate. Astfel că, dacă cele două planete sunt atât de similare, de unde vin aceste diferențe de culoare?
Noul studiu aflat încă în stadiu de evaluare, susține că ar fi găsit răspunsul. Potrivit fizicianului Patrick Irwin din cadrul Universității Oxford, un strat extins de ceață diluează nuanța lui Uranus, ceea ce duce la un aspect mai șters în comparație cu vecinul său.
Cercetările oferă răspunsuri interesante
Potrivit măsurătorilor, cele două planete sunt structurate într-un mod foarte asemănător. Un nucleu de mici dimensiuni, pietros este înconjurat de o manta de apă, amoniu și metan înghețat; în continuare, o atmosferă gazoasă, compusă în principal din hidrogen, heliu și metan; iar în cele din urmă, atmosfera superioară. Aceasta din urmă nu este omogenă, fiind mai degrabă stratificată, asemănător cu atmosferele pe care le-au celelalte planete din Sistemul Solar.
În cadrul măsurătorilor, s-a evidențiat faptul că ambele planete au un strat de ceață foto-chimică. Acest proces are loc atunci când radiația ultravioletă de la Soare se descompune în particule de aerosol la nivelul atmosferei, producând aceste particule cețoase. Este un proces des întâlnit, putând fi observat atât pe Venus, cat și pe Pământ, Saturn, Jupiter, Pluto, chiar și pe sateliții Titan și Triton. Acest strat a fost denumit Aerosol-2 și este cel care cauzează aceste diferențe evidente de culoare.
Opacitatea scăzută a stratului Aerosol-2 de pe Neptun, explică și motivul pentru care petele întunecate de pe această planetă sunt mai ușor observabile decât pe Uranus. Sub acest strat se află altul, numit Aerosol-1, la nivelul căruia metanul se re-evaporă și re-compune sub forma particulelor de ceață. Acestea se condensează mai apoi în cristale minuscule de hidrogen sulfurat. Marca spectrală a acestei regiuni este caracterizată de gheață și ceață întunecată.
Și până la urmă care sunt diferențele?
Nu este clar de ce stratul Aerosol-2 al lui Neptun nu este la fel de dens ca cel de pe Uranus, dar specialiștii cred că atmosfera celei dintâi este ceva mai eficientă atunci când vine vorba de curățarea ceții prin precipitațiile de metan, potrivit Science Alert.
Astfel, descoperirile făcute constituie niște premise foarte bune pentru studii ulterioare care să ofere și mai multe clarificări. Studiul acestor două planete va putea răspunde la întrebarea dacă punctele întunecate și zonele întunecate sunt cauzate fie de întunecarea, fie de curățarea stratului Aerosol-1.
Vă mai recomandăm și:
O ciupercă ar putea fi vinovată pentru lipsa amoniacului din atmosfera planetelor Uranus și Neptun
NASA a detectat primele radiații X dinspre Uranus
Articolul Un studiu recent explică de ce Uranus și Neptun nu au aceeași culoare apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
