Gergely Gulyas a informat că guvernul de la Budapesta a discutat strategia sa energetică până în 2030 şi aceasta ar urma să includă şi capacitatea rafinăriei Dunărea a grupului petrolier ungar MOL de a procesa mai mult ţiţei non-rusesc.
Amplasată în Europa Centrală, Ungaria este una din ţările din regiune cele mai dependente de importurile de petrol rusesc. Rafinăriile grupului petrolier ungar MOL primesc ţiţeiul rusesc prin conducta Drujba. Această conductă începe în Rusia şi ulterior se împarte în două ramuri, una spre Belarus şi Polonia, iar cealaltă ajunge în Ungaria, Slovacia şi Cehia.
„Ştim că dacă nu va mai veni petrol din Rusia, atunci livrările ar putea să vină doar pe mare, prin oleoductul Adriatic. Însă capacitatea acestei conducte este doar la 70%-80% din cât ar fi necesar”, a spus Gergely Gulyas. „Deci este vorba de un proiect de importanţă specială, pe care Ungaria ar dori să îl implementeze împreună cu Croaţia”, a adăugat oficialul citat.
Gergely Gulyas a mai spus că energia nucleară, energiile regenerabile, incluzând energia fotovoltaică, precum şi dezvoltarea reţelei electrice naţionale vor fi elemente centrale ale strategiei energetice pe care guvernul de la Budapesta vrea să o finanţeze prin tragerea de fonduri din Mecanismul de redresare şi rezilienţă al UE, după ce se va ajunge la un acord cu eliberarea banilor.
Bruxelles-ul a suspendat eliberarea de fonduri europene către Ungaria din cauza unei dispute cu privire la statul de drept, însă oficialii de la Budapesta speră să obţină deblocarea fondurilor până la mijlocul acestui an.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
