Raportul Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) pentru primele nouă luni din 2021 arată că piața auto din România continuă să crească sub media de pe întregul continent pierzând astfel din cota de piață.
Scăderea abruptă din septembrie (-17,8%), atunci când au fost înmatriculate în România doar 8.942 de autoturisme noi a redus din avansul pieței românești din perioada ianuarie – septembrie 2021. Astfel, în primele nouă luni ale acestui an, creșterea pieței noastre a fost de doar 4,3%, mult sub media europeană de 6,9%.
În acest context, dacă la finalul lui septembrie 2020 piața auto din România reprezenta 0,99% din totalul vânzărilor de mașini noi din Europa (UE + EFTA + Marea Britanie), după a noua lună din 2021, cota a scăzut la 0,96%.
Cu un total de 88.262 înmatriculate în primele nouă luni ale anului, piața auto din România se poziționează într-un grup de state cu vânzări apropiate precum Grecia, Finlanda sau Ungaria.
În Finlanda au fost înmatriculate în aceeași perioadă 78.662 unități, în Grecia 81.758 unități, iar în Ungaria, 94.528 unități.
Conform ACEA, principalele piețe din Europa rămân și în acest an Germania (2.017.561 unități), Marea Britanie (1.316.614 unități), Franța (1.260.373 unități), Italia 1.165.491 unități) și Spania (647.955 unități).
În total, pe continentul european au fost înmatriculate în acest an 9.161.918 de unități, cu 6,9% mai multe decât în perioada ianuarie – septembrie din 2020.
The post Vânzările de mașini noi din România, sub 1% din totalul pieței europene appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
