- Europarlamentarul Victor Negrescu spune că sunt şanse tot mai mari ca Olanda să susţină aderarea României la spaţiul Schengen, însă nu există nicio garanţie în acest sens.
- Potrivit europarlamentarului PSD, informaţiile provin de la parlamentari olandezi, ca urmare a discuţiilor purtate recent, la nivel informal, între formaţiunile politice parlamentare.
- El spune că se dscută în prezent despre trei scenarii.
Europarlamentarul Victor Negrescu spune că sunt şanse tot mai mari ca Olanda să susţină aderarea României la spaţiul Schengen, însă nu există nicio garanţie în acest sens.
Potrivit europarlamentarului PSD, informaţiile provin de la parlamentari olandezi, ca urmare a discuţiilor purtate recent, la nivel informal, între formaţiunile politice parlamentare.
El spune că se dscută în prezent despre trei scenarii.
Scenariile:
Primul presupune că votul pentru aderarea României la spaţiul Schengen va avea loc în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8-9 decembrie.
„În acest caz, Olanda, dacă va rămâne ultimul stat care nu are o poziţie clară, va vota în favoarea aderării, dar prin impunerea unor condiţionalităţi, susţinute poate şi de alte state europene, prin care se solicită Comisiei Europene să elaboreze un mecanism de monitorizare special, în baza căruia ar putea fi suspendate o parte din drepturile specifice spaţiului Schengen dacă anumite prevederi ar fi încălcate. Scenariul abţinerii este în continuare evaluat, dar guvernul olandez percepe abţinerea ca o înfrângere pe care nu şi-o permit în contextul actual” , a scris duminică pe Facebook Victor Negrescu.
Un al doilea scenariu porneşte de la ipoteza că votul urmează a fi reprogramat pentru o sesiune extraordinară, care poate avea loc chiar în cursul acestui an, pentru a aştepta concluziile ultimului raport MCV şi avizul Comisiei de la Veneţia pe Legile Justiţiei.
„În acest caz, intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen este în continuare condiţionată de criterii cu care nu au nicio legătură dispoziţiile acquis-ului Schengen. Se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România” , afirmă europarlamentarul.
Un ultim scenariu presupune că o decizie privind intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen ar putea fi reprogramată pentru anul viitor, după finalizarea alegerilor provinciale din Regatul Ţărilor de Jos din martie 2023.
„Un scenariu nesigur, care ridică multe semne de întrebare, mai ales că o decizie privind intrarea Croaţiei în spaţiul Schengen urmează să fie luată până la finalul acestui an. Mai mult, cele mai recente sondaje arată o scădere a popularităţii partidelor aflate la putere în Olanda iar, o eventuală înfrângere, ar putea precipita căderea guvernului” , mai arată Negrescu.
El susţine că în ultimele săptămâni a intensificat contactele cu parlamentari şi decidenţi olandezi, cu scopul de a-i convinge să susţină România şi, eventual, să iniţieze o nouă rezoluţie în Parlamentul olandez pentru sprijinirea ţării noastre.
„Reiterez apelul meu la unitate şi responsabilitate către toate forţele politice din România în vederea atingerii acestui obiectiv important pentru ţara noastră şi le invit să se implice mai mult în acest sens, pentru că non-combatul aduce deservicii României” , mai spune europarlamentarul.
The post Victor Negrescu: Sunt şanse tot mai mari ca Olanda să susţină aderarea României la spaţiul Schengen, însă nu avem în prezent nicio garanţie appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
