„În temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) şi ale art. 103 alin. (1) din Constituţia României, preşedintele Klaus Iohannis a invitat, la Palatul Cotroceni, preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru”, a informat, vineri, Administraţia Prezidenţială.
Şeful statului va avea consultări, de la ora 12,00, cu Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat şi Uniunea Democrată Maghiară din România, de la ora 12,30 cu Uniunea Salvaţi România, de la ora 13,00 cu Alianţa pentru Unirea Românilor şi de la ora 13,30 cu grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.
Pe 4 noiembrie, preşedintele a anunţat că va chema partidele la consultări pentru formarea noului Guvern în momentul în care se va cristaliza o majoritate parlamentară. „Voi aştepta cu consultările formale până când, din discuţiile din partide, se cristalizează o majoritate asumată de partidele care vor dori să propună un Guvern. Abia atunci când această majoritate va fi asumată voi convoca consultări pentru formarea noului Guvern”, afirma atunci Klaus Iohannis.
Duminică, după o nouă rundă de negocieri între reprezentanţii PNL – PSD – UDMR şi minorităţi, s-a convenit ca aceste formaţiuni să meargă la consultările de la Cotroceni cu o propunere unică de prim-ministru.
The post Zi decisivă pentru desemnarea viitorului premier – Iohannis are consultări cu partidele, la Cotroceni appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
