Ziua 6 Ucraina – Luptele continuă la Kiev şi Harkov. „No deal” după primele negocieri. Convoiul militar rusesc la nord de Kiev se întinde pe 64 de kilometri -LIVET TEXT

Atacurile armatei ruse asupra Kievului şi Harkovului au continuat în timpul nopţii

Atacurile armatei ruse asupra capitalei Kiev şi a oraşului Harkov au continuat peste noapte, transmite marţi dpa, scrie Agerpres.

La Harkov, forţele ruseşti au aruncat în aer substaţii, a declarat primarul oraşului Ihor Terekhov, citat de agenţia de presă Ukrinform.

Se pare că aceste atacuri au cauzat probleme în alimentarea cu energie electrică şi apă.

Agenţia de ştiri UNIAN a raportat distrugerea etajelor superioare a două clădiri înalte.

Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

În acelaşi timp, trupele ruse au înaintat spre capitală. Situaţia rămâne tensionată, a scris pe Facebook statul major al armatei ucrainene.

Serviciul de informaţii ucrainean a anunţat începerea unui atac asupra oraşului Herson din sudul Ucrainei.

Morţi de ambele părţi şi distrugeri în Harkov, Sumy şi în apropiere de Kiev

Ambele tabere au suferit pierderi ca urmare a atacului forţelor militare ruse în regiunea Sumy din nord-estul Ucrainei, transmite dpa.

Site-ul ucrainean anticorupţie Antikor a raportat un posibil bilanţ de 70 de decese de partea ucraineană şi un număr mare de decese de partea rusă.

În acest atac, artileria rusă a lovit o unitate militară, iar cadavrele erau recuperate de sub dărâmături, potrivit Antikor.

Agenţia de presă ucraineană UNIAN a raportat că armata ucraineană din regiunea Sumy a distrus aproximativ 100 de vehicule militare ruseşti.

De asemenea, au fost raportate victime după ce forţele ruse au bombardat oraşul Harkov din estul Ucrainei.

Într-un mesaj video pe Facebook, primarul oraşului Harkov, Ihor Terekhov, a declarat că nouă persoane au fost ucise şi 37 au fost rănite.

El a mai informat că 87 de clădiri rezidenţiale au fost avariate de bombardamentele ruseşti.

Mai multe clădiri au fost, de asemenea, distruse în atacuri cu rachete de luni seară din apropierea capitalei ucrainene Kiev.

Un cămin şi două blocuri de apartamente cu cinci etaje au fost distruse în oraşele Vasilkiv, Bila Tserkva şi Kalînivka, la sud-vest de Kiev, relatează ziarul Ukraîinska Pravda, care citează ministerul de interne.

Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Armata ucraineană a raportat uciderea a peste 5.000 de soldaţi ruşi şi distrugerea a 191 de tancuri de la începutul războiului.

Potrivit surselor ucrainene, au fost distruse 29 de elicoptere şi 29 de avioane ruseşti.

La rândul său, ministerul rus al apărării a anunţat că trupele sale au înaintat încă 16 kilometri în interiorul regiunii Lugansk din estul Ucrainei.

De la începutul „operaţiunii speciale”, aşa cum denumeşte Moscova invadarea Ucrainei, au fost distruse peste 1.000 de obiective ale infrastructurii militare ucrainene, inclusiv peste 300 de tancuri.

Cifrele furnizate de ambele părţi nu au putut fi verificate în mod independent.

Deşi Rusia a recunoscut că a pierdut soldaţi în timpul luptelor din Ucraina, nu a comunicat un bilanţ.

Convoiul militar rusesc la nord de Kiev se întinde pe 64 de kilometri (Maxar)

Imaginile prin satelit înregistrate luni indicau prezenţa unui convoi militar rusesc la nord de capitala Kiev care se întindea pe aproximativ 64 de kilometri, mult mai lung decât cel raportat mai devreme în cursul aceleiaşi zile (27 de kilometri), transmite Reuters.

Conform informaţiilor furnizate de compania americană Maxar Technologies, au fost identificate, de asemenea, desfăşurări de forţe şi unităţi de elicoptere de atac la sol în sudul Belarusului, la mai puţin de 32 de kilometri nord de frontiera cu Ucraina.

Canada va interzice toate importurile de ţiţei din Rusia

Premierul canadian Justin Trudeau a anunţat luni interzicerea „tuturor importurilor de ţiţei” din Rusia, „o industrie de pe urma căreia au beneficiat foarte mult preşedintele Putin şi oligarhii săi”, informează AFP.

„Acest sector reprezintă mai mult de o treime din veniturile bugetului federal rus. Deşi Canada a importat doar cantităţi foarte limitate în ultimii ani, această măsură transmite un mesaj puternic”, a declarat şeful guvernului canadian în cadrul unei conferinţe de presă.

În 2019, Canada a importat 17.870 de barili de ţiţei rusesc pe zi, adică aproximativ 2,6% din totalul importurilor de petrol ale Canadei, un total care a scăzut aproape de zero în 2020, potrivit guvernului canadian.

Tot luni, Canada a anunţat un nou transport de arme către Ucraina, inclusiv arme antitanc care vor fi livrate „cât mai repede posibil”, a declarat ministrul forţelor armate, Anita Anand.

„Am văzut în ultimele zile că Putin a făcut o mare greşeală”, a spus Justin Trudeau.”S-a gândit că va fi uşor să cucerească Ucraina şi să-i captureze capitala. El a crezut că Occidentul va fi divizat şi a crezut că a plănuit toate sancţiunile pe care urma să le instituim; s-a înşelat în privinţa ambelor aspecte”, a adăugat premierul Trudeau.

Ministrul ucrainean de externe informează că SUA i-au promis ajutor suplimentar pentru a rezista în faţa Rusiei

Washingtonul a implementat deja o serie de sancţiuni în colaborare cu aliaţii occidentali pentru a limita accesul Rusiei la fonduri, investiţii sau tehnologie.

Statele Unite au furnizat Ucrainei armament în toamna anului trecut şi din nou în decembrie, iar vineri preşedintele Joe Biden a transmis Departamentul de Stat să pună la dispoziţia Ucrainei arme în valoare de până la 350 de milioane de dolari.

Ministrul ucrainean de externe informează că SUA i-au promis ajutor suplimentar pentru a rezista în faţa Rusiei

Ministrul de externe Dmitro Kuleba a declarat marţi că secretarul de stat american Antony Blinken a oferit Ucrainei, care este atacată de Rusia, mai mult sprijin sub formă de sancţiuni şi arme, transmite Reuters.

„În convorbirea noastră, secretarul Blinken a afirmat că sprijinul SUA pentru Ucraina rămâne neclintit”, a anunţat Kuleba pe Twitter.”Am subliniat că Ucraina tânjeşte după pace, dar că atât timp cât suntem sub asaltul Rusiei, avem nevoie de mai multe sancţiuni şi arme. Secretarul m-a asigurat de ambele. Ne-am coordonat următorii paşi”.

ONU: Peste 100 de civili şi-au pierdut viaţa în războiul din Ucraina

Peste 100 de civili au murit până acum în războiul declanşat de Rusia în Ucraina, conform estimărilor Naţiunilor Unite, transmite dpa.

În plus, peste 300 de civili au fost răniţi, conform anunţului făcut luni de biroul Înaltului comisar pentru drepturile omului Michelle Bachelet.

Printre civilii care şi-au pierdut viaţa se numără cel puţin şapte copii.

„Majoritatea acestor victime au fost cauzate de folosirea armelor explozive cu arie largă de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea, MLRS3 şi atacuri aeriene”, conform sursei citate.

Potrivit guvernului ucrainean, numărul deceselor civile de până acum se ridică la peste 150.

Rusia: 6.440 de arestări după protestele împotriva războiului din Ucraina

Cel puţin 413 persoane au fost arestate în Rusia în timpul protestelor de luni împotriva războiului din Ucraina, a raportat portalul pentru drepturi civile OVD-Info, ceea ce face ca bilanţul persoanelor arestate de la începutul demonstraţiilor, joia trecută, să ajungă la 6.440, transmite marţi dpa.

Aproximativ jumătate dintre arestări, 3.126, au fost realizate în timpul protestelor organizate la Moscova, în timp ce 2.084 de arestări s-au produs la Sankt Petersburg.

Invadarea Ucrainei a scos în stradă mulţi ruşi, dar forţele de securitate sunt extrem de brutale cu demonstranţii.

Autorităţile îndeamnă populaţia să nu participe la mitinguri neautorizate, pe care le-au interzis în mod repetat, invocând inclusiv pandemia.

La 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a declanşat o operaţiune militară pe teritoriul naţional al Ucrainei, conform agenţiilor internaţionale de presă.

Taiwan anunţă blocarea băncilor ruseşti din SWIFT şi trimite ajutoare medicale Ucrainei

Guvernul de la Taipei a anunţat că Taiwanul se va alătura deciziei mai multor ţări occidentale de blocare a băncilor ruseşti din sistemul internaţional de plăţi SWIFT şi că a trimis ajutor umanitar Ucrainei în semn de sprijin pentru „tabăra democratică” a comunităţii internaţionale, transmite Reuters.

Taiwanul susţine astfel sancţiunile impuse Moscovei îşi exprimă simpatia pentru poporul ucrainean, văzând asemănări între ce se întâmplă cu Ucraina şi ceea ce Taipei consideră că sunt ameninţări din partea Beijingului la adresa sa.

Premierul Su Tseng-chang a declarat reporterilor că Taiwanul este în pas cu partenerii săi democraţi din întreaga lume în ceea ce priveşte decizia de a sancţiona Rusia.

O decizie în mare parte simbolică, deoarece comerţul Taiwanului cu Rusia este minim.

Comisia de supraveghere financiară din Taiwan a informat luni că orice transfer către Rusia utilizează sistemul SWIFT, dar se efectuează prin bănci intermediare.

Totodată, guvernul de la Taipei a anunţat că a trimis la Kiev 27 de tone de echipamente medicale.

„Republica Chineză, Taiwan, în calitate de membru al taberei democratice a comunităţii internaţionale, este dispusă să acţioneze în spiritul ‘Taiwanul poate ajuta’ şi, pe baza consideraţiilor de natură umanitară, ţara noastră va furniza Ucrainei în timp util materiale de asistenţă medicală”, a anunţat ministerul de externe de la Taipei.

China, care revendică Taiwanul drept teritoriu propriu, nu a anunţat până acum acordarea de ajutor umanitar pentru Ucraina.

Luni, un înalt oficial al Casei Albe a anunţat că o delegaţie neoficială formată din foşti oficiali militari şi guvernamentali vizitează Taiwanul.

Această iniţiativă „trimite un semnal important cu privire la angajamentul celor două partide americane faţă de Taiwan şi democraţia sa şi demonstrează că sprijinul administraţiei Biden şi al Statelor Unite pentru Taiwan rămâne foarte puternic”, a spus ea, conform AFP.

Delegaţia, care se va întâlni cu înalţi oficiali din Taiwan, este formată din Michael Mullen, fost şef al statului major, şi foşti oficiali ai Consiliului Naţional de Securitate şi Pentagonului.

Scurt istoric al crizei din Ucraina

Criza ucraineană are un calendar care a cunoscut etape succesive încă din toamna anului 2013, pe fondul demonstraţiilor de stradă de la Kiev, când în spaţiul public au fost avansate adoptarea Acordului de Asociere al Ucrainei la Uniunea Europeană şi posibilitatea unui parcurs proeuropean al statului ucrainean.

În martie 2014, forţe militare fără însemne specifice au preluat controlul militar asupra Peninsulei Crimeea. Ulterior, pe fondul acestei prezenţe militare, a fost organizat un referendum al cărui vot a vizat apartenenţa acestui teritoriu la Federaţia Rusă. Concomitent, în martie – aprilie 2014, au început lupte în estul Ucrainei, în regiunile Donbas şi Lugansk, între forţe separatiste şi armata naţională a Ucrainei, ca urmare a proclamării acestor două regiuni drept ”republici populare autonome”. În intervalul iunie – august 2014, armata naţională ucraineană a împins avansul forţelor separatiste din cele două regiuni din est.

În septembrie 2014, este negociat, la Minsk, un acord de încetare a focului, care durează însă câteva zile, cunoscut ulterior drept ”Minsk I”. Demersurile pentru soluţionarea conflictului, întreprinse în cadrul formatului Normandia (reunind Franţa, Germania, Rusia, Ucraina), se concretizează într-un nou acord de încetare a focului în cazul crizei ucrainene, în februarie 2015, cunoscut până în prezent ca ”Minsk II”, dar care nu a fost pus pe deplin în aplicare.

Parlamentul de la Kiev votează, în iunie 2017, pentru obiectivul de politică externă vizând o viitoare aderare la NATO a Ucrainei, obiectiv confirmat de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în septembrie 2020.

În martie – aprilie 2021, Federaţia Rusă începe să crească prezenţa militară la graniţa sa de vest cu statul vecin Ucraina.

O primă rundă de discuţii internaţionale se desfăşoară, în iunie 2021, la Geneva, cu prilejul reuniunii desfăşurate la nivel înalt, cu participarea preşedintelui american, Joe Biden, şi a omologului rus, Vladimir Putin. Au fost abordate numeroase teme ce vizează securitatea internaţională, printre acestea numărându-se şi criza ucraineană.

Concomitent, Federaţia Rusă a continuat să sporească prezenţa militară la graniţa sa de vest, aducând forţe militare şi din alte regiuni ale teritoriului său naţional, depăşind 100.000 de soldaţi, susţinuţi de tehnică militară ofensivă grea.

La 1 decembrie 2021, şefii diplomaţiilor americană şi rusă, Antony Blinken şi Serghei Lavrov, au discutat, la Stockholm, pe marginea crizei ucrainene, fără să ajungă la un rezultat.

În decembrie 2021, Federaţia Rusă formulează un set de cereri către Statele Unite ale Americii şi către Alianţa Nord-Atlantică, în care solicită garanţii precise, printre care şi faptul că Ucraina nu va adera la Alianţa Nord-Atlantică. În context, printre acestea se mai regăsesc şi cele referitoare la încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei Nord-Atlantice din statele care au aderat la organizaţie după 1997.

La 3 ianuarie 2022, au loc, la Moscova, discuţii în formatul Normandia pentru găsirea unei soluţii privind criza ucraineană.

Delegaţiile americană şi rusă, conduse de subsecretarul de stat al SUA, Wendy Sherman, şi viceministrul de externe rus, Serghei Riabkov, au discutat, la 9-10 ianuarie 2022, la Geneva, pentru găsirea unei soluţii care să continue apropierea începută odată cu întâlnirea dintre preşedinţii american, Joe Biden, şi cel rus, Vladimir Putin, din iunie 2021, din oraşul elveţian Geneva.

Pe fondul creşterii tensiunii în criza ucraineană şi al sporirii militare la graniţa de vest a Federaţiei Ruse, lideri ai statelor occidentale (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia) poartă o serie de discuţii la Moscova, pentru detensionarea situaţiei, cu reprezentanţi decizionali ai Federaţiei Ruse, fără să se înregistreze rezultate politico-diplomatice notabile.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, anunţă, la 10 februarie 2022, la Moscova, că Federaţia Rusă nu este mulţumită de răspunsul colectiv al Uniunii Europene asupra interpretării principiului indivizibilităţii securităţii europene şi doreşte răspunsuri individuale din partea ţărilor membre, după ce şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, transmisese o scrisoare administraţiei centrale de la Moscova, în numele celor 27 de state membre ale blocului comunitar, potrivit agenţiei EFE. În context, şi Alianţa Nord-Atlantică a transmis un răspuns scris către Federaţia Rusă la cererile sale avansate în decembrie 2021.

La 10 februarie 2022, Federaţia Rusă şi statul vecin Belarus desfăşoară manevre militare comune, în apropiere de zona de graniţă a Belarus cu Ucraina.

Reuniunea Consiliului NATO-Rusia, desfăşurată la 12 ianuarie 2022, la Bruxelles, abordează cu predilecţie situaţia de securitate apărută la graniţa de est a Ucrainei, pentru găsirea unei modalităţi de detensionare.

La Viena, se desfăşoară, la 13 ianuarie 2022, reuniunea Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa, fără să se obţină un rezultat constructiv pentru detensionarea situaţiei.

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a discutat, la Moscova, la 18 ianuarie 2022, cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru găsirea unei soluţii care să detensioneze situaţia şi pe marginea propunerilor Rusiei privind arhitectura de securitate europeană, potrivit agenţiei EFE. De asemenea, secretarul de stat american, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, abordează aceeaşi temă, la 21 ianuarie 2022, la Geneva, într-un nou efort diplomatic, însă fără să ajungă la un numitor comun, potrivit AFP.

La 31 ianuarie 2022, în cadrul şedinţei de la New York a Consiliului de Securitate al ONU, desfăşurată la cererea SUA, reprezentanţii rus şi american au avut un schimb de opinii pe tema trupelor comasate de Federaţia Rusă în apropierea frontierei cu Ucraina.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi-a exprimat, la 14 februarie 2022, în cursul unor convorbiri telefonice separate cu miniştrii de externe rus şi ucrainean, Serghei Lavrov, respectiv Dmitro Kuleba, „profunda sa îngrijorare faţă de tensiunile crescute” între Rusia şi Occident legate de Ucraina, potrivit AFP şi EFE.

Miniştrii de externe ai statelor G7 discută, la Berlin, la 19 februarie 2022, pe marginea crizei ucrainene. În comunicatul final al reuniunii, liderii diplomaţiilor fac trimitere la ”masarea nejustificată şi neprovocată de trupe a Rusiei, cea mai mare desfăşurare pe continentul european de la sfârşitul războiului rece ce reprezintă o provocare pentru pacea globală şi securitatea internaţională”.

La 20 februarie 2022, preşedinţii francez, Emmanuel Macron, şi rus, Vladimir Putin, au convenit, telefonic, să facă tot posibilul pentru a se ajunge rapid la un armistiţiu în estul Ucrainei, potrivit Palatului Elysee, citat de AFP. Cei doi şefi de stat au căzut, de asemenea, de acord asupra „necesităţii de a privilegia o soluţie diplomatică la criza actuală şi de a face totul pentru a o obţine”, conform preşedinţiei franceze.

La 21 februarie 2022, preşedintele rus, Vladimir Putin, a condus şedinţa Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, având ca temă criza ucraineană. La finalul reuniunii, preşedintele rus semnează decretul prin care anunţă că Federaţia Rusă recunoaşte regiunile Doneţk şi Lugansk drept republici independente şi semnează un acord de prietenie şi colaborare cu acestea. O zi mai târziu, la 22 februarie 2022, Consiliul Federaţiei (Senatul) şi Duma de Stat au ratificat tratatele de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu republicile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, potrivit EFE.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat, la 21 februarie 2022, într-un comunicat, că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este „o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei”, indică AFP.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a anunţat, la 24 februarie 2022, că Rusia a lansat o ”invazie pe scară largă a Ucrainei”, potrivit agenţiilor DPA şi Reuters. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, la aceeaşi dată, ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, după agresiunea militară împotriva teritoriului ucrainean, conform Reuters.