„În actualele circumstanţe, conducerea BERD crede că este inadecvat să ia în considerare orice proiecte noi în Belarus, indiferent dacă sunt în sectorul privat sau public”. Totuşi, este de competenţa Board-ului să ia o decizie oficială, au informat sursele.
În iulie, Odile Renaud-Basso, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a conformat că Board-ul a decis să nu mai facă niciun proiect în sectorul public din Belarus, deşi dădea asigurări că vor continua proiectele din sectorul privat.
În prezent, BERD are în Belarus investiţii de 914 milioane de euro în 65 de proiecte, din care 60% în sectorul privat.
Multe proiecte au fost semnate înainte de august 2020, când preşedintele Alexander Lukashenko a înăsprit controlul asupra ţării.
Următoarea reuniune a Board-ului BERD este programată în data de 24 noiembrie.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu.
În România, unde BERD este un investitor major, Banca se concentrează asupra finanţării infrastructurii, creşterii productivităţii şi consolidării sectorului financiar. Până în prezent, BERD a investit aproape nouă miliarde de euro în economia ţării, iar 76% dintre aceste investiţii au mers în sectorul privat.
The post BERD vrea să-și oprească investițiile în sectorul privat din Belarus appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
