Propunerea legislativă nu doar că simplifică normele de angajare ale arhitecţilor-şefi, dar oferă posibilitatea ca mai multe municipalităţi şi comune să se alăture pentru a-şi exercita atribuţiile de arhitect-şef, mai indică sursa citată. Totodată noul act normativ separă această profesie de autorizaţia obligatorie până în prezent al Registrului Urbaniştilor din România (RUR).
„O autoritate locală poate funcţiona în mod corespunzător numai dacă are un arhitect-şef. Această profesie are un rol foarte important în viaţa de zi cu zi a autorităţilor locale. Dacă luăm în considerare doar planul urbanistic zonal prin care se aprobă autorizarea unor construcţii, acest lucru este coordonat de arhitectul-şef al localităţii respective. În prezent, la nivel naţional, poziţia de arhitect-şef este ocupată doar în proporţie de 6% la nivelul unităţii administrativ-teritoriale. Acest lucru este cauzată, printre altele, de implementarea dificilă a reglementărilor actuale privind angajarea arhitecţilor-şefi. Cseke Attila, ministrul dezvoltării a elaborat o OUG, care simplifică sistemul de angajare în vigoare”, a declarat Bende Sándor, deputat UDMR, după ce Camera Deputaţilor a votat în calitate de for decizional OUG elaborată de Ministrul Dezvoltării Cseke Attila conform căreia autorităţile administrativ-teritoriale pot angaja mai uşor specialişti pentru ocuparea funcţiei de arhitect-şef la nivelul autorităţilor locale.
The post Important pentru toate localitățile din România. Reguli noi, simplificate, pentru angajarea arhitecților șefi appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
