Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene înregistrează creșteri substanțiale, cele mai mari dintre ministere, însă în bugetul acestui minister sunt cuprinse sume ce pot fi redistribuite în timpul anului în cadrul PNRR. Apărarea, Educația și Cultura primesc și ele alocări de fonduri în creștere. Printre instituțiile cu bani mai puțini sunt Ministerul Finanțelor, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Public, scrie Profit.ro.
Planificarea bugetară pe anul 2022 și estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faă de anul 2022, încadrânduse la sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024.
Ministerul Afacerilor Interne (variație față de 2021) Credite de angajament – 24,6 miliarde lei -0,7% Credite bugetare – 23,7 miliarde lei, +11,8%
Ministerul Finanțelor Credite de angajament – 5,92 miliarde lei, -17,3% Credite bugetare – 5,92 miliarde lei, -16,1%
Ministerul Finanțelor Acțiuni Generale Credite de angajament – 46,1 miliarde lei, +17,7% Credite bugetare – 44,5 miliarde lei, +17,5%.
Citeşte mai departe pe Profit.ro.
The post Buget 2022 – Transporturile au alocați mai mulți bani, la fel Ministerul Investițiilor, Apărare și Educație. Pierd Finanțele, Antreprenoriatul și Ministerul Public appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
