Numărul unu mondial al industriei de streaming muzical a închis luna aceasta pe termen nelimitat biroul din Rusia, ca urmare a invaziei Ucrainei lansată de Moscova.
Autorităţile de la Moscova au introdus două noi infracţiuni penale la începutul lunii martie: una pentru difuzarea de informaţii care discreditează armata rusă şi o alta pentru diseminarea de informaţii false despre trupele ruse. Această ultimă infracţiune prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare şi îi vizează în special pe oponenţi şi mass-media independente, care riscă să fie urmăriţi penal pentru orice denunţare a ofensivei.
De la începutul invaziei în Ucraina, pe 24 februarie, Guvernul şi-a întărit considerabil controlul asupra informaţiilor difuzate pe internet, unul dintre ultimele spaţii de exprimare liberă din Rusia. A fost interzisă accesarea mai multor mass-media ruse şi străine, inclusiv BBC, iar reţelele sociale americane Facebook şi Instagram au fost declarate extremiste de un tribunal de la Moscova. Accesul la Twitter a fost, de asemenea, restricţionat.
Luna aceasta, Spotify a anunţat că întreg conţinutul media de stat ruse RT şi Sputnik va fi eliminat. Ambele sunt acuzate de naţiunile occidentale că răspândesc propagandă de război şi informaţii false şi au fost interzise în Uniunea Europeană.
Spotify are aproximativ 406 milioane de utilizatori, dintre care 180 milioane sunt abonaţi.
În Rusia şi în Ucraina, Spotify a început să funcţioneze în vara anului 2020.
Sursa foto: Flickr
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
