„Ideea este că, ţinând cont de ceea ce este pe cale să facă (preşedintele rus Vladimir) Putin, nu vrem să trăim într-o lume în care depindem de hidrocarburile ruseşti”, a spus el pentru Sunday Telegraph, subliniind că centralele eoliene pe mare şi în special centralele nucleare sunt „mijloace de a avea capacităţi de generare de energie în Marea Britanie”.
Conform publicaţiei citate, după discuţii între membrii săi, guvernul premierului conservator Boris Johnson urmează să îşi prezinte joi strategia pentru a reduce dependenţa energetică a Marii Britanii şi pentru a atinge obiectivul de zero emisii nete până în 2050.
„Guvernul este tot mai conştient că am putea face mai mult în domeniul nuclear”, a declarat Kwasi Kwarteng.
În 2050, „Marea Britanie va avea şase sau şapte situri” nucleare, a adăugat el.
„Acest lucru nu se va produce în următorii doi ani, dar cu siguranţă este ceva la care putem aspira”, a mai spus ministrul.
Conform Sunday Telegraph, planul prevede construirea a cel puţin două centrale de mare anvergură până în 2030, pe lângă reactoare nucleare mici, în contextul în care majoritatea siturilor nucleare în funcţiune ar urma să se închidă până atunci.
De asemenea, fracturarea hidraulică şi centralele eoliene terestre nu vor avea un rol central în noua strategie, din cauza „opoziţiei locale puternice” faţă de aceste tehnologii, a subliniat ministrul.
În afară de sancţiunile împotriva intereselor ruseşti, Londra a vizat de asemenea şi sectorul energetic, interzicând importurile de petrol din Rusia până la sfârşitul anului.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
