Există multe modalități demne de a fi păstrat după ce mori, de la incinerare sau acvamare până la a fi aruncat cu o catapultă asupra inamicilor. Cu toate acestea, pentru unele suflete nefericite, înmormântarea nu va fi ultima dată când vor fi văzute, iar de vină este sindromul sicriului exploziv.
În seria sa de pe YouTube „Ask a Mortician”, specialista în pompe funebre Caitlin Doughty explică ce se întâmplă atunci când cadavrele sunt sigilate un pic prea bine în locul lor de odihnă final.
„Ideal ar fi ca un corp aflat în descompunere să aibă acces la un pic de aer, astfel încât să se poată deshidrata. Dar dacă este îngropat într-unul dintre acele sicrie de protecție foarte sigilate, nu există loc pentru ca toate acele gaze și lichide să iasă, astfel organismul transformându-se într-un fel de mlaștină. Ar deveni ceva ce seamănă cu ființa din filmul ‘Creatura din Laguna Neagră’”, a spus Doughty.
Fiind incapabil să iasă, gazul din sicriu sau mausoleu se acumulează până când se produce o explozie care va împrăștia rămășițele pe capac, scrie IFL Science.
Sindromul sicriului exploziv este un fenomen real
„În cazul exploziilor foarte violente, chiar și marmura criptei poate fi dislocată”, spune Doughty în videoclipul ei.
Un exemplu în care a avut loc sindromul sicriului exploziv îl are în centrul acțiunii pe primul rege normand al Angliei: William Cuceritorul.
William a fost rănit în timp ce călărea în luptă, fiindu-i străpunse intestinele. Pe măsură ce regele murea încet, oamenii din viața lui (cu care nu se purtase foarte frumos și fiul său, cu care era efectiv în război) au decis să nu se ocupe de aranjarea înmormântării sale. După ce a murit, trupul său a rămas în descompunere pe o lespede de piatră în timp ce aștepta ca cineva să se ofere voluntar.
Oamenii îndoliați, acoperiți cu intestine
În cele din urmă, un cavaler a decis să se implice și a transportat cadavrul pe o distanță de 112 kilometri până la Caen pentru a fi îngropat, în timp ce trupul continua să se descompună și să acumuleze gaz.
La sosire, un foc din oraș a încălzit cadavrul și mai mult și a menținut acele gaze în expansiune. În ziua înmormântării, era prea umflat pentru a încăpea în sarcofag. Nedescurajați de fizica de bază, ca un copil mic care încearcă să bage o jucărie pătrată printr-o gaură în formă de cerc, groparii au încercat totuși să-l înghesuie acolo.
În acel moment, corpul a explodat, iar „intestinele umflate s-au spart și o duhoare intolerabilă a atacat nările celor din apropiere și pe cele ale întregii mulțimi”. Cei îndoliați au fost, astfel, acoperiți cu rămășițe ale regelui.
Vă recomandăm să citiți și:
Un studiu dezvăluie noi detalii despre sindromul ciudat care face ca stelele de mare să se topească
Sindromul bebelușului scuturat. Cum se manifestă și cât de grav poate fi?
Un raport CIA arată că Sindromul Havana nu este cauzat de interferenţe străine
Un sindrom de îmbătrânire prematură ar putea fi cauzat de o structură neobișnuită din ADN
Articolul Sindromul sicriului exploziv și povestea regelui împrăștiat peste cei îndoliați apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
