În pofida întăririi cooperării cu alianţa militară nord-atlantică după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, ambele ţări au ales să rămână în afara sa. Dar invazia rusă în Ucraina a forţat Suedia şi Finlanda să analizeze dacă neutralitatea lor militară de lungă durată continuă să fie cel mai bun mijloc de asigurare a securităţi naţionale.
Potrivit lui Iltalehti, liderii Finlandei şi Suediei plănuiesc să se întâlnească în săptămâna care începe pe 16 mai şi după aceea să anunţă public planurile de a-şi depune candidatura de aderare la alianţa nord-atlantică.
Ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, a refuzat să comenteze, dar şi-a reiterat viziunea conform căreia ar prefera ca Finlanda şi Suedia să facă alegeri similare.
Cotidianul suedez Aftonbladet a informat separat, citând surse apropiate birourilor guvernamentale suedeze, că Statele Unite şi Marea Britanie au promis Suediei o prezenţă militară sporită, exerciţii militare mai aprofundate şi sprijin politic puternic din partea ţărilor NATO în timpul unui posibil proces de depunere a candidaturii la NATO.
Ministerul suedez de externe a refuzat să comenteze informaţiile difuzate de Expressen şi Aftonbladet.
Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, a declarat în urmă cu două săptămâni, în timpul unei vizite făcute premierului suedez, Magdalena Andersson, că se aşteaptă ca Finlanda să ia în câteva săptămâni decizia dacă va solicita aderarea la NATO.
Stockholm realizează în prezent o revizuire a politicii sale de securitate ce include şi o viziune asupra posibilei aderări la NATO, rezultatele fiind aşteptate la jumătatea lunii mai.
Separat, social-democraţii aflaţi la guvernare în Suedia îşi revizuiesc opoziţia de lungă dată faţă de aderarea la NATO, urmând să decidă până cel târziu pe 24 mai.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
