Procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Gheorghe Dulcea, la data faptei îndeplinind succesiv funcţiile de director economic (1 ianuarie 2008 – 17 mai 2012) şi, ulterior, director general (18 mai 2012 – 28 martie 2013) în cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), a lui Gheorghe-Silviu Constantin, la data faptei director economic adjunct/şef serviciu financiar contabilitate în cadrul RAAN – Sucursala Romag Termo, şi a lui Mihai Trăilescu, la data faptei şeful Serviciului investiţii în cadrul RAAN – Sucursala Romag Termo, fiind acuzaţi de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
În acelaşi dosar, în faţa judecătorilor vor ajunge şi doi reprezentanţi ai unei societăţi comerciale, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, în perioada februarie – iulie 2012, Gheorghe Dulcea şi Gheorghe-Silviu Constantin, în calităţile lor de directori, ar fi aprobat ca Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare să plătească, în mod nelegal, suma de 55.679.341 lei către societatea reprezentată de ceilalţi doi inculpaţi.
„S-a reţinut că plata, reprezentând contravaloarea unor lucrări care nu au fost executate, precum şi penalităţi, dobânzi şi taxă de scont nejustificate, ar fi fost aprobată de cei doi directori cu încălcarea prevederilor dispoziţiilor legislaţiei primare, iar la o parte din plăţile efectuate presupus nelegal ar fi contribuit şi Mihai Trăilescu, şef Serviciul investiţii, care ar mai fi semnat şi alte documente ce ar fi generat plăţi nelegale suplimentare de 11.598.580 lei”, precizează anchetatorii.
Prejudiciul reţinut în dauna Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare ca urmare a activităţilor desfăşurate de inculpaţi este estimat la suma de 67.277.920 lei, iar regia, prin lichidator judiciar, s-a constituit parte civilă împotriva inculpaţilor, menţionează procurorii.
DNA arată că plăţile presupus nelegale s-au efectuat în contextul derulării unui contract ce fusese încheiat, în 12 mai 2009, între Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare – Romag Termo şi o societate comercială, având ca obiect furnizarea, montarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de evacuare a deşeurilor (zgură şi cenuşă) produse de o termocentrală, respectiv sucursala Romag Termo localizată în comuna Izvorul Bârzii, satul Halânga, judeţul Mehedinţi. Această termocentrală asigura, între altele, aburul tehnologic necesar producerii de apă grea ca moderator şi agent de răcire pentru cele două grupuri ale centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.
„Modernizarea instalaţiei de tratare a deşeurilor rezultate din arderea cărbune urma să elimine inconvenientele de natură tehnologică, economică şi de mediu ce încălcau reglementările europene de depozitare a deşeurilor. În condiţiile derulării contractului menţionat, din probele administrate a reieşit că, pe lângă faptul că Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare ar fi ajuns în situaţia de a plăti lucrări neefectuate, prin conduita celor trei inculpaţi din conducere, această regie ar fi fost nevoită să plătească penalităţi nejustificate. Modalitatea în care s-a derulat contractul respectiv ar fi contribuit la intrarea în insolvenţă şi, în final, la falimentul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare”, spun anchetatorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Mehedinţi.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
