„Protecţia infrastructurilor critice este o necesitate într-un mediu complex şi dinamic, în care observăm nu doar creşterea frecvenţei şi severităţii, dar şi a frecvenţei datelor din aşa-numitul război hibrid. Acest aşa-zis război hibrid cuprinde în mod expres ţintirea infrastructurilor critice civile pentru a degrada capacitatea economică, logistică şi administrativă a ţării noastre, pentru a o descuraja şi pentru a o forţa să acţioneze în modul dorit de cei care realizează aceste atacuri. Aceşti atacatori sunt destul de greu de stabilit. Dacă au folosit mijloace cibernetice de atac, mai ales că asemenea acţiuni pot veni şi din partea criminalităţii organizate, din partea aşa-zişilor „lupi singuratici”, preocupaţi financiar sau chiar ideologic. Transformarea pe care pandemia a generat-o în lume ne-a făcut că fim conştienţi că procesul de digitalizare trebuie accelerat. Digitalizarea administraţiei fiscale înseamnă transparenţă, modernizare, debirocratizare şi înlocuirea dosarului cu şină cu servicii la un click distanţă. Recent, s-au făcut paşi în această direcţie, dar este imperios necesar ca acest proiect să avanseze rapid, pentru că sarcina administrativă a contribuabililor corecţi trebuie uşurată”, a declarat Câciu.
Acesta a adăugat că vulnerabilitatea infrastructurilor critice este sporită în faţa unor riscuri de atac care sunt din ce în ce mai complexe.
„Odată cu trecerea în online putem avea o serie de provocări de securitate care pot avea un impact semnificativ în toate aspectele societăţii. Discuţiile despre infrastructurile critice şi mai ales de protecţia acestora nu sunt noi, dar sunt esenţiale pentru funcţionarea şi dezvoltarea unui stat. Dependenţa foarte mare dintre securitatea internaţională şi securitatea naţională este dată de infrastructurile critice care se regăsesc în cadrul unei societăţi. Din acest motiv, vulnerabilitatea acestora este sporită în faţa unor riscuri de atac care sunt din ce în ce mai complexe. Ministerul Finanţelor deţine una dintre cele mai complexe structuri informatice din România, fiind responsabilă de toate bazele de date legate de fiscalitate – Centrul Naţional de Informaţii Financiare. În cadrul acestei structuri a fost finalizat, anul trecut, Planul de securitate al administratorului de infrastructuri critice, prin care au fost creionate o serie de aspecte pentru perioada imediat următoare”, a spus ministrul de resort.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI – Bucureşti) organizează, în perioada 14 – 16 iunie, la Palatul Parlamentului, cea de-a V-a ediţie a conferinţei internaţionale „Critical Infrastructure Protection Forum” (CIP Forum V 2022″, la iniţiativa IF Idea Factory Think Tank, sub Înaltul Patronaj al Camerei Deputaţilor, cu sprijinul comisiilor parlamentare şi a ministerelor cu atribuţii în domeniu, din România.
ICI Bucureşti face parte din proiectul European High-Performance Computing Joint Undertaking (EuroHPC JU), acţionând ca un Centru Naţional de Competenţă.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
