Dacă până nu demult ni se spunea că leul urmează trendul regiunii, iată că am ajuns să vedem şi reversul: leul se depreciază în timp ce restul monedelor regionale se apreciază faţă de euro. Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, este de părere că era de aşteptat să vedem un euro la 4,96 de lei la sfârşitul anului 2021, în actualul context al dezechilibrului balanţei comerciale.
”Criza politică nu a făcut decât să accentueze această depreciere a cursului de schimb”, spune Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank. Acesta atrage atenţia asupra faptului că deprecierea leului, constantă, dar sigură, coroborată cu inflaţia care creşte zi de zi, ar putea aduce o majorare a dobânzii de politică monetară chiar de la şedinţa din luna octombrie, și nu în noiembrie cum era preconizat iniţial.
Ciprian Dascălu, economist şef al BCR, vede un curs de 4,98 de lei pentru finalul anului, în timp ce Andrei Rădulescu, director Direcţia Macroeconomie din Banca Transilvania, spune că media cursului de schimb în 2021 s-ar situa la 4,93 de lei pentru un euro. Vicepreşedintele CFA, Adrian Codîrlaşu, spune că, potrivit sondajului CFA, leul va încheia anul cu un curs de 4,93 de le pentru un euro.
“România poate intra în top 10 economii ale Uniunii Europene până la final de deceniu din perspectiva PIB-ului nominal, iar PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare se poate apropia de 100% din media Uniunii Europene până în 2030, de la un nivel de 71,6% în anul pandemic 2020”, a declarat Andrei Rădulescu.
The post Analişti: totuşi leul nu sare de 5 lei acum. Moneda națională îşi continuă deprecierea pe fondul deteriorării balanţei comerciale. Zlotul și forintul se apreciază appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
