Potrivit Interfax, preluată de Reuters, exerciţiile au avut loc în mai multe regiuni din apropierea Ucrainei, inclusiv în Crimeea, anexată de Rusia în 2014, precum şi în regiunile sudice ale Rusiei Rostov şi Kuban, relatează Agerpres.
Desfăşurarea de către Rusia a zeci de mii de militari în nordul, estul şi sudul Ucrainei au alimentat temeri la Kiev şi în capitale occidentale că Moscova ar plănui un atac.
Rusia neagă orice astfel de planuri, spunând că are nevoie de angajamente din partea Occidentului – inclusiv o promisiune de la NATO de a nu extinde alianţa spre est către graniţele ruseşti , pentru că propria securitate îi este ameninţată de amplificarea legăturilor Ucrainei cu alianţa occidentală, aminteşte Reuters.
Moscova afirmă de asemenea că îşi poate desfăşura trupele pe propriul teritoriu după cum crede de cuviinţă.
Estimările privind numărul de trupe ruseşti mutate recent mai aproape de Ucraina variază de la 60.000 la 90.000, cu un document al serviciilor de informaţii americane sugerând că numărul militarilor ar putea fi crescut până la 175.000.
„O etapă de coordonare de luptă a diviziilor, a echipajelor de luptă, echipelor la unităţile motorizate (…) a fost finalizată. Mai mult de 10.000 de militari (…) vor merge în marş spre desfăşurarea lor permanentă de la teritoriul exerciţiilor”, a anunţat Interfax, citând armata.
Sursa foto: Dw.com
The post Agenția Interfax anunță că peste 10.000 de soldați ruși s-au întors în bazele lor după exerciții militare în apropierea graniței cu Ucraina appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
