Cu toate că filiala irlandeză a WhatsApp a primit în această vară o amendă de 267 de milioane de dolari pentru că nu a respectat standardele GDPR, aceasta nu este cea mai mare sumă pe care o companie a trebuit să o plătească în istoria GDPR.
După cum arată graficul Statista, această „onoare îndoielnică” îi revine companiei Amazon, un alt membru al GAFAM (Google, Amazon, Facebook, Apple şi Microsoft – cele mai mari companii tech din lume). În iulie 2021, Autoritatea pentru protecţia datelor din Luxemburg a dat filialei europene a companiei multimiliardarului Jeff Bezos o amendă de aproximativ 886 de milioane de dolari pentru „nerespectarea principiilor generale de prelucrare a datelor”, potrivit GDPR Enforcement Tracker de CMS Law.
Pe locul trei în topul celor mai mari amenzi se află Google, cu 59,3 milioane de dolari, urmată de compania suedeză de modă H&M (41,8 milioane de dolari) și de furnizorul italian de telecomunicații TIM, cu 33 milioane de dolari.
Topul este completat de compania aeronautică British Airways, cu 26,2 milioane de dolari, lanţul hotelier Marriott, cu 24,2 milioane de dolari şi operatorul telecom din Italia Wind Tre (19,8 milioane de dolari)
GDPR a fost instaurat la 25 mai 2018 ca înlocuitor al Directivei UE privind protecția datelor din 1995, cuprinzând 99 de articole. Până în prezent, GDPR Enforcement Tracker enumeră 822 de încălcări individuale ale reglementărilor GDPR, deși datele sunt cel mai probabil incomplete, deoarece nu toate amenzile sunt făcute publice.
The post Amenzi GDPR. Ce companii au plătit cele mai mari sume pentru încălcarea protecţiei datelor appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
