Anton Pann s-a născut Antonie Pantoleon-Petroveanu în 1796 în comuna bulgărească Sliven. A fost culegător de folclor literar și muzical și compozitorul imnului „Deșteaptă-te, Române!”. Mihai Eminescu l-a descris în „Epigonii” drept „Finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”.
În 1810, Anton Pann s-a alăturat corului catedralei din Chișinău, acolo unde dobândește îndeletnicirea muzicii psaltice. La vârsta de 16 ani ajunge în București, acolo unde este angajat ca paracliser la Biserica Olari, apoi cântăreț la Biserica Sfinților. Totodată, Anton Pann urmează cursurile Școlii de cântăreți bisericești a Mitropoliei, sub îndrumarea lui Dionisie Fotino.
Mai târziu, Anton Pann lucrează ca lucrător la tipografia lui Petre Efesiul, iar mai apoi devine chiar director. Aici avea să deprindă meseria tiparului, iar tot aici a compusa prima sa cântare religioasă.
Anton Pann a fost răpus de tifos la 2 noiembrie 1854
Anton Pann avea 23 de ani atunci când Mitropolitul Dionisie Lupu l-a numit în comisia pentru traducerea cântărilor bisericești, din limba greacă în română. Anton Pann continuă să cânte la biserici și este profesor de muzică în diferite școli. A fost profesor de psaltichie la Râmnicu Vâlcea și la București, între anii 1842 și 1851. În această perioadă, Anton Pann culege folclor, editează și tipărește cântece populare, melodii lăutărești și literatură populară. A continuat să cânte în biserici până la sfârșitul vieții sale, fiind răpus de tifos la 2 noiembrie 1854 în București.
Cu siguranță, cel mai important rol al lui Anton Pann a fost culegerea de folclor românesc și consemnarea operelor pentru publicul larg. În timpul Revoluției de la 1848, compozitorul se afla în Râmnicu Vâlcea. Aici avea să fie compus imnul „Deșteaptă-te, Române!”.
Deși există o întreagă controversă în jurul identității autorului melodiei, trei ipoteze principale sunt cunoscute. Una ar fi că Andrei Mureşanu, cel care a creat versurile, a compus și melodia. Totuși, un ucenic al lui Anton Pann, George Ucenescu, a susținut că el i-ar fi întonat melodia lui Mureşanu, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale. Pe de altă parte, se pare că „Din sânul maicii mele” ar fi la originea melodiei imnului național. Anton Pann este considerat de opinia publică românească drept autorul melodiei.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Paganini, compozitorul care a revoluționat tehnica viorii. Gestul care i-a uimit pe mulți
10 lucruri mai puțin știute despre marele compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski
10 lucruri de știut despre Mihai Eminescu, poetul național al României
Tudor Arghezi, unul dintre cei mai importanți scriitori ai României
Articolul Anton Pann, culegătorul de folclor românesc și „cel isteț ca un proverb” apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
