Împotriva ei au fost pronunţate vineri cinci noi capete de acuzare, au precizat sursele.
Potrivit media controlate de regimul militar instalat la putere în februarie, Aung An Suu Kyi este acuzată, între altele, că a provocat pierderi financiare statului în legătură cu o achiziţie de elicoptere.
Fostul preşedinte Win Myint a fost inculpat la rândul lui în legătură cu acelaşi subiect, conform surselor.
Arestată la domiciliu de la lovitura de stat militară de la 1 februarie 2021, fosta lideră, în vârstă de 76 de ani, a fost condamnată la 10 ianuarie la patru ani de închisoare într-una din părţile procesului său la capătul căruia ea riscă decenii de detenţie. Deja condamnată în decembrie la patru ani de detenţie pentru că a încălcat restricţiile privind coronavirusul, o sentinţă redusă la doi ani de generalii aflaţi la putere, Aung San Suu Kyi a fost declarată vinovată de această dată de importarea ilegală de a unor aparate walkie-talkie, potrivit unei surse apropiate de acest dosar.
Aung San Suu Kyi se confruntă cu numeroase procese lansate după răsturnarea sa de la putere ca urmare a unei lovituri militare la 1 februarie anul trecut, de la răzvrătire şi incitare la revolte publice şi până la corupţie şi fraude electorale.
Sursa foto: flickr
The post Aung San Suu Kyi este inculpată din nou pentru corupție de junta militară din Myanmar care a răsturnat-o de la putere anul trecut appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
