Obiectul contractului este proiectarea și execuția Autostrăzii Lugoj –Deva (A1), Lot 2: km 27+620 – km 56+220, Sectiunea E si finalizare Sectiunea D, în lungime de aproximativ 9,13 km, din care 2,13 km de tunel.
Anunțul de licitație pentru secțiunea tunelurilor din Autostrada Lugoj – Deva a fost publicat pe 23 aprilie în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Valoarea estimată a noului contract este de 2,28 miliarde de lei, cu 920 milioane de lei (67%) mai mare față de valoarea din licitația anterioară anulată.
Durata contractului va fi de 117 luni (15 luni proiectare, 42 luni execuție), acesta urmând să fie finanțat prin PNRR, potrivit anunțului publicat în SEAP.
Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a subliniat că, în evaluarea ofertelor, va fi punctată inclusiv capacitatea antreprenorilor de a finaliza contractul într-un ritm cât mai alert.
Câștigătorul contractului va proiecta și va construi inclusiv tuneluri forate (cunoscute ca „tunelurile pentru urși”) cu o lungime totală de 2,13 km pe secțiunea E și va finaliza lucrările pe secțiunea D.
Pe 10 martie 2022, CNAIR a anunţat că a anulat procedura de atribuire a contractului pentru proiectarea şi execuţia secţiunii E şi finalizarea secţiunii D ale lotului 2 din autostrada Lugoj – Deva pe motiv că oferta tehnică depusă de constructorii turci este neconformă şi va relua licitaţia, în regim de urgenţă.
Antreprenorul turc ar fi trebuit să finalizeze în 10 luni proiectarea şi în 28 de luni execuţia, la un preţ estimat de 1,36 miliarde lei fără TVA.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
